duminică, 25 septembrie 2011

Tu frunză...




Tu, frunză, ai plecat în iarnă!
Ţi-ai strâns culorile uşor...
şi picurii din ploi de toamnă
i-ai adormit într-un izvor.

Ai nins cu gânduri, câteodată,
să-ţi mântui sufletul de dor,
ai plâns o lacrimă curată
în amintirea nopţilor.

Ai pus uitare pe tristeţe
să-ţi aminteşti frânturi de vis,
ai râs-chemare prin fâneţe
dar cântul toamnei te-a ucis.

Tu, frunză, legănată-n vânt,
îţi dărui dragoste şi cânt,
îţi dărui ultimul cuvânt...
...să fiu cu tine în mormânt...

Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 24 septembrie 2011