miercuri, 5 septembrie 2012

Cronica lui Răpciune



Bună dimineaţa, frumoşi enigmatici!
Emisiunea Mozaic de astăzi vă oferă la discreţie
melodii după pofta inimii,

dar şi Cronica lui Răpciune!

Aici:
ID: radio_enigma_romania

Sunt Mariana Stratulat şi vă invit să:


Ce fel de daruri doriţi să primiţi:
scumpe, foarte scumpe sau simbolice?

Vă mulţumesc pentru prezenţă şi ascultare!
E cel mai frumos dar pentru un moderator radio!


Credinţe populare în Răpciune

În viaţa satului tradiţional, luna septembrie se află la hotarul dintre moarte şi renaştere, închizând un ciclu şi deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viaţă. În tradiţia românească, pentru că acum se raceşte vremea, septembrie poartă denumirea răpciune, dar şi viniceriu, acum fiind şi vremea vinului. În septembrie începe culesul poamelor, se pregătesc gropile pentru altoi, dar e şi vremea soroacelor. Prima săptămână din această lună îi este dedicată Sfintei Fecioare Maria (Naşterea Maicii Domnului). În calendarul popular, Sântămăria Mică este hotarul astronomic dintre vară şi iarnă. Acum se închide pământul pentru reptile şi insecte, iar rândunelele pleacă spre ţările calde. Tot acum au loc târguri şi iarmaroace unde se vând şi se cumpără produse specifice acestui sezon.Din această zi, venind vremea răcoroasă, bărbaţii nu mai poartă pălărie, ci căciulă. Ţăranul român şi-a legat câteva activităţi practice de Sântămăria Mică: • culegerea ultimelor plante şi fructe de leac; • bătutul nucilor, pentru ca la anul să facă rod; • semănatul grâului, orzului şi secarei; • jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetală folosită primăvara la legatul viţei-de-vie). Înaintea datei de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate, spunându-se: să nu fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat. Încă se mai seamănă varză, spanac şi morcovi. Tot acum se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii copţi şi se adună seminţele coapte din grădini. În cea de-a doua săptămână se celebrează Ziua Crucii, dar şi Suretiu/Cârstovul viilor, sărbătoare de care ţăranii noştri au legat culesul viilor, facerea mustului şi a vinului. Se pare că tradiţia are legătură cu vechea serbare Bacchanalia, organizată toamna, la culesul viilor. Bacchus în mitologia romană, Dionysos pentru traci şi greci, zeul vegetaţiei, al viţei de vie şi al vinului era însoţit la această serbare de către preotesele Bacchantes, îmbrăcate în piei de cerb şi purtând făclii aprinse. În vremurile noastre, sărbătoarea populară Cârstovul Viilor este în ziua când încep a fi culese viile, la Înălţarea Sfintei Cruci. În credinţa poporului român, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg nicodată, fiind lăsaţi prinos lui DumnezeuCredinţe populare în Răpciune şi păsărilor cerului.

Aceştia se numesc Strugurii lui Dumnezeu. Considerată simbol al imortalităţii, viţa de vie este un motiv des întâlnit în iconografia popoarelor. Legendele româneşti asociază viţa de vie cu sângele curs din rănile lui Isus răstignit pe cruce: „În coastă l-au înţepat,/Din coastă i-au curs/Sânge şi apă./Din sânge şi apă/Viţă de vie,- poamă;/Din poamă – vin./Sângele Domnului pentru creştini…” (Tudor Pamfilie – Sărbătorile de toamnă). În serile culesului, se fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora culegătorii petrec cu mâncare, băutură şi muzicanţi. În Transilvania, acest obicei poartă numele Suretiu. De Ziua Crucii se pomenesc morţii dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă şi un colac cu o lumânare deasupra. Aceasta este ziua în care toate vietăţile, ieşite din pământ de Alexii, se întorc în pământul care se închide, atât pentru animale, cât şi pentru plante.

Se mai spune că în această zi, ştiind că în curând se vor usca, florile vorbesc între ele. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac. În săptămâna a treia, gospodinele pregătesc proviziile pentru iarnă, iar bărbaţii pregătesc ţuica. Cea de-a patra săptămână îi este dedicată lui Mioi, aducătorul de vreme bună. Se spune despre Răpciune: • la sfârşitul lunii se slobod berbecii (arieţii) pentru împerechere; • dacă în Răpciune tună, în Faur va fi zăpadă mare şi an mănos; • dacă Răpciune e cald, Brumărel e rece şi umed; • dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede; • vântul din septembrie e aducător de belşug; • dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă; • căderea ghindei acum e semn ca iarna va veni curând.
sursa: http://talent.paperblog.fr/2870612/credinte-populare-in-rapciune/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut