Să-ţi fie ziua îndrăgostită de zâmbet, de senin şi fericire!
Să fii Iubire pentru tine!
Să fii Iubire pentru tine!
“Azi este ziua îndrăgostiților.
Bine
zis… fiindcă îndrăgostiții nu iubesc încă. Se poate spune că simt și ei
un fel de iubire, dar forma pe care o simt ei este pe treapta cea mai
de jos a iubirii. Ei încă dăruiesc din ceea ce n-au. Până la urmă o vor
dobândi – asta bineînțeles dacă își vor menține trează pasiunea – și
atunci vor ști că de ziua îndrăgostiților nu mai e nevoie să-și
dovedească iubirea, dăruind mici atenții, pentru a primi o îmbrățișare,
sau un sărut, ori mai multe, ci vor simți atâta bucurie pentru iubirea
pe care o simt, încât, cel iubit privindu-i în ochi – care este
fereastra sufletului – vor ști că sunt cei mai norocoși oameni din lume.
[...]
Tinerii (dar nu numai) simt nevoia să aibă pe cineva lângă ei, dar atâta timp cât la mijloc este instinctul de supraviețuire a speciei, și atâta timp cât vor dori ca prin consfințirea ei printr-un contract, să fie asigurați că nimeni nu le-o va lua, este dovada certă că iubirea nu a venit încă la ei. Contractul nu poate crește o iubire dacă nu există încredere, dacă există gelozie (oricât de mică), dacă există dependență de orice fel, a unuia de celălalt, dacă există orgolii cât de mici, dacă există îndreptățirea unuia în defavoarea celuilalt.
Tinerii (dar nu numai) simt nevoia să aibă pe cineva lângă ei, dar atâta timp cât la mijloc este instinctul de supraviețuire a speciei, și atâta timp cât vor dori ca prin consfințirea ei printr-un contract, să fie asigurați că nimeni nu le-o va lua, este dovada certă că iubirea nu a venit încă la ei. Contractul nu poate crește o iubire dacă nu există încredere, dacă există gelozie (oricât de mică), dacă există dependență de orice fel, a unuia de celălalt, dacă există orgolii cât de mici, dacă există îndreptățirea unuia în defavoarea celuilalt.
Când
toate dependențele vor fi murit, indiferent de ce natură vor fi fost
ele, atunci, ceea ce va rămâne va fi iubire, va fi strălucirea
sufletului, lumina, adevărata lumină.”
(Octavian Paler)