joi, 28 martie 2013

Atenţie! Începe Mozaicul! La ora 12.00!




Despărţirile dor enorm,
iar unele persoane NU le vom uita niciodată.
Mereu va rămâne ceva acolo,
în sufletul nostru.



Crezi că în cadrul relaţiilor mai mult sau mai puţin tensionate
(de prietenie, de serviciu, de orice natură ar fi ele),
despărţirea este un rău necesar?

Despre despărţire şi rămas bun vom discuta astăzi.

Eşti invitat la
MOZAIC!
(joi, 28 martie 2013, ora 12.00)
Informaţii, ştiri, vorbe şi toate nebuniile despre tot şi despre toate!

Emisiunea se difuzează numai la:

Sunt Mariana Stratulat
şi mi-aş dori să scrii un mesaj de rămas bun.

Pentru dedicaţii, preferinţe muzicale şi alte intenţii nobile,
scrie aici:
ID: radio_enigma_romania

Care ar fi motivele despărţirii?
Care sunt consecinţele ei?
Ai trăit o astfel de experienţă?
Regreţi sau nu despărţirea de cineva?


11 comentarii:



  1. chirica constantin:

    Bună ziua și tradiționalul ... emisiune ușoară

    Nu, în niciun caz nu pot să fiu de acord cel puțin cu forma de exprimare! In cazul relațiilor tensionate, indiferent de natura lor, se impune despărțirea care este necesară, dar de ce .... rău? Nici vorba de ... ”RĂU necesar”
    chirica constantin is typing...
    Sigur că am trăit astfel de experiențe, în oarecare măsură mi-a părut rău, desigur, dar niciodată nu am regretat.

    RăspundețiȘtergere

  2. chirica constantin:

    Când citești o epigramă
    Poantă vrei de bună seamă,
    Însă ca să guști umorul
    Mult contează...cititorul!

    Autor: GEORGETA- PAULA DIMITRIU

    RăspundețiȘtergere
  3. Vasile Evolet:

    Despartirea este clipa cand ceva din tine se rupe aproape organic,pentru c-an ,,spatiul" lipsa sa fie inlocuit de altveva,vechiul ecoul adapostindu-se in ecou.Da,despartirea este dureroasa in sine,in primul rand ca este un sentiment care ne populeaza alaturi de multe altele.Nu trebuie sa vedem nici un rau,poate nici regret,doar cu firesc si impacare cu propiul sine.Am cunoscut despartiri,ca multi din jurul meu,ce sunt fara exceptie neplacute,de la o simpla amicitie pana la cea de-o persoana care te marcheaza profund...Despartirea de lume si de sine este ca si cunostinta nu-si gaseste meninirea daca aceasta nu se face cu impacarea cu tine insuti,respectiv nu spui cu sinceritate iti multumesc,fie ramas bun!As dori in nota acestor gandurilor

    ,,Despartire" cu Fuego si ,,Fara ea" cu Holograf

    RăspundețiȘtergere
  4. Vasile Evolet:

    Elogiu spiritului stănescian

    Toamna a venit cu pasul mărunt
    În sufletele noastre
    Cu tainicile ploi,cu vânt,
    Covorul etern de frunze galbene
    Şi moarte…
    Vorbeşte de clipa vieţii noastre,
    Când prin intermediul verbului
    Şi-al spiritului său
    Nichita printr-un magic
    Şi nefiresc divin al omului,
    L-a transformat în timpul iubirii,
    Timp altădată al morţii...
    Acum uneşte sufletele mature,
    A celor cu sentimente pure
    Ca şi acea lacrimă
    Născută din ploaia tomnatică
    Sub impresia intrebătoare
    A acestui adolescent al vieţii,
    Care cu chipul său mereu tânăr
    Şi adesea tulburat…
    Caracterizat de suferintă,
    Ce străbate cărările timpului
    Şi-ale parcului printre paşii
    Pierduţi ai îndrăgostiţilor,
    Ce-şi unesc mâinile,sufletele
    În aceeaşi respiraţie…
    Adolescenţi ce cred şi simt
    Aceeaşi dragoste deplină,
    Fiind nebuni,dar atât de frumoşi,
    Cuprinşi de spiritul
    Stănescian,atât de uman!


    RăspundețiȘtergere

  5. Corina Roth:

    O zi buna dragii mei ,eu sunt in pregatiri de pasti ,,langa mine stau gogosile sa dospeasca ,in bucatarie fac bombe si prajitura tavalita si mai am sa fac hciftelute si gata ,maine plecam la luxemburg la neamuri acolo petrecem pastele ,o zi frumoasa si normal pentru mine e foar te grea despartirea ,mai ales cand plec acasa si trebuie sa ma intorc ,mi.-e tare greu sa ma despart de cei dragi ,dar asta e viata ,e frumos cand ajungi si e trist cand pleci ,o zi buna si va astept la gogosi

    Intotdeauna despartirea de cei dragi este un moment pe care-l vrem cat mai tarziu. Sigur este ca acel moment va veni odata si odata, dar chiar si tarziu daca vine este intotdeauna dureros.

    RăspundețiȘtergere
  6. Diana:

    Buna sa va fie inima si in aceasta zi, enigmaticilor, moderatori si ascultatori, sa aveti pace in suflete, energie pozitiva, intelepciunea de a trece peste orice obstacol si intru toate buna sporire !


    RăspundețiȘtergere
  7. Diana:

    Motto: “Nu am sters pe nimeni din inima mea, dar am avut grija sa schimb locurile de onoare”
    Cuvantul "despartire" ne insoteste din prima zi a vietii, cand parasim trupul mamei, apoi cand - rand pe rand - dispar din viata noastra oameni dragi si apropiati, rude de sange, care ne-au vegheat existenta... Ca plecam la ingeri sau doar la... altii, inima ni se rupe in doua si doare rau. Un lucru e cert: netratarea sufletului indurerat transforma suferinta in boala, ne distruge sanatatea mentala si fizica. Uneori, timpul vindeca, dar cicatricele dureroase raman pentru totdeauna: o zona de intuneric de care trebuie sa ne ferim... Decat sa ne bata o inima bolnava in piept, mai bine sa luptam cu raul care o chinuie.
    Durerile sufletului, la fel ca si bolile trupesti, au remed
    remedii care le pot vindeca. Ce-i drept, ele nu cresc in gradina din dosul casei si nici nu pot fi cumparate de la farmacie. Leacul lor este... intelepciunea. Puterea de a accepta realitatea si oamenii, asa cum i-a facut Dumnezeu.

    Dedic urmatoarele versuri dumneavoastra si tuturor asculatorilor, versuri puse pe muzica de Nicu Alifantis:

    RăspundețiȘtergere
  8. Diana:

    Ce frumoasă despărţire
    de Nicolae Turtureanu

    Dar ce frumoasă despărţire într-un oraş sentimental
    Cu străzile lucind în ploaie ca pielea neagră-a unui cal,
    Pe care-l călăream odată, viteaz ca fiul de-împărat,
    Când traversam un pod de piatră, podul de piatră s-a surpat.
    Diana is typing...
    Diana: Şi ce frumoasă despărţire cum tu-ai aprins o lumânare,
    Iar pe tavan, spre nemurire, cortegiile treceau călare.
    Veneţia, spuneai, Florenţa, se auzea cum trece-un tren
    Şi între noi era absenţa... şi o nocturnă de Chopin.

    Şi ce frumoasă despărţire îmi amintesc, iubito, cum
    Îţi creşteau zorii din pupile, iar barba mea era de scrum.
    Târziu pe scară palid mire, ţi-am dat sărutul ideal
    Şi ce frumoasă despărţire... ca un sfârşit de festival,
    Când se retrag poeţii-n sine şi Panteonul e tabu
    Dar ce frumoasă despărţire era dacă-ai fi fost şi tu!

    RăspundețiȘtergere
  9. Diana:

    Cred ca fiecare dintre noi a trecut prin experienta unei despartiri de o persoana draga si aceasta experienta nu este una placuta pentru niciuna din parti. Dar consider ca, la un moment dat, ea este un rau necesar.De ce sa prelungesti agonia, cand poti sa stingi lumanarea ? Evident, o atitudine de negare a trecutului si a persoanelor care ne-au ranit sau pe care le-am ranit, la randul nostrum, este una total gresita. Asa cum am scris intr-o postare anterioara, in momentul în care conştientizăm că fiecare experienţă trăită şi-a avut rolul său perfect potrivit în viaţa noastră, atunci ne putem elibera de greşelile şi de durerile sub care ne-am astupat sufletul şi inimă, de poverile şi de vinovăţiile pe care le-am
    proiectat pe umerii acelor persoane si vom putea să îi privim cu iubire şi blândeţe,Când vom înţelege că trecutul a fost perfect, exact aşa cum a fost, iar fiecare experienţă şi fiecare om ne-a fost un mesager al Divinităţii, atunci ne vom putea deschide spre posibilitatea de a face pace cu trecutul. De a ne elibera de suferinţele şi de durerile adunate de-a lungul vremii. De a ne umple inima cu iubire şi infinită lumină, cerându-ne iertare şi oferind la rândul nostru iertare celor pe care i-am prejudecat sau judecat în necunoştiinţă de cauză.
    Deoarece subiectul de astazi este unul trist, n-am sa vorbesc despre experienta mea personala si nici n-am sa scriu un mesaj de despartire, insa voi incerca sa-mi aduc aportul prin versuri, citate si, de ce nu, prin muzica.

    RăspundețiȘtergere
  10. Diana:

    -A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata. Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada.
    -O relatie este precum o sticla sparta. Uneori este mai bine sa lasi cioburile nestranse decat sa te ranesti incercand sa le pui la loc.
    -Niciun om nu este suficient de bogat incat sa isi cumpere inapoi trecutul. - Oscar Wilde
    -Niciodata sa nu regreti nimic. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost frumos, atunci ai avut ceva minunat. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost rau, atunci a fost experienta. -Victoria Holt

    -Te desparti de cineva doar pentru ca un alt “cineva” te asteapta in alta parte.
    -Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata. -G Jose Garcia Marquez
    -Dacă nu ţi-am adus nici o fericire, îţi las prin despărţire o ofrandă a eliberării. – Rabindranath Tagore
    -Cu cât cunoşti un om mai bine si mai mult cu atât eşti mai aproape de o fatală despărţire cu el. Cunoaşterea detaşează o fiinţă de alta şi alterează grăuntele de mister ce se află în orice existenţă, cât de plată ar fi ea. – Cioran
    -in curtea cu păsări s-a îmbolnăvit cocoşul. Nimeni nu mai credea că va mai ajunge a doua zi să mai cânte. Despărţirea era iminentă. Găinile erau îngrijorate. Ele credeau că soarele nu va mai răsări dacă maestrul lor nu-l va mai chema. A doua zi însa ele au vazut -in curtea cu păsări s-a îmbolnăvit cocoşul. Nimeni nu mai credea că va mai ajunge a doua zi să mai cânte. Despărţirea era iminentă. Găinile erau îngrijorate. Ele credeau că soarele nu va mai răsări dacă maestrul lor nu-l va mai chema. A doua zi însa ele au vazut şi au înţeles: soarele a răsărit ca în fiecare altă zi şi nimeni şi nimic nu l-a oprit. (Poveste persana)
    Diana: -Toate schimbarile, chiar si cele mai dorite, au melancolia lor. Căci ceea ce lăsăm în urma noastră, este o parte din noi. Noi trebuie sa fim în stare să spunem unui capitol din viaţă “adio” înainte de a începe un altul. – Anatole France
    -Cand o usa se inchide, se deschide alta. Insa, de cele mai multe ori pierdem atat de mult timp uitandu-ne dupa usa inchisa, incat nici nu observam ca o alta tocmai s-a deschis in fata noastra. -Alexander Graham Bel

    RăspundețiȘtergere

  11. Diana:

    nu am reusit sa aflu cine a scris aceste versuri, dar mi-au placut f mult :

    De cate ori am vrut sa plec sa-mi strang tot cerul in cuvinte
    Si zbor s-agat de margine de nor
    Sa ma nimiceasca de atata dor
    Si tot de atatea ori
    Facut-am fara voie, pas inainte.
    Pasi inapoi.de cate ori.
    De cate ori am vrut sa-mi strang
    Un snop de vise-n frunze ruginii
    Si somnul nedormit in poezii
    Si tot de atatea ori am vrut sa vin
    Sa-mi mangai pleoapa cu senin
    Sa-mi strangi la piept nemarginirea de cate ori
    De cate ori am vrut sa mor
    Si sa ma nasc in lumea ta
    De atatea ori

    iar daca nu v-am intoxicat cu Alifantis, mai dedic tuturor o melodie f sensibila, pe versuri de Adriana Paunescu

    RăspundețiȘtergere

salut