Din anul 1983, ziua de 25 mai este
dedicată copiilor dispăruţi,
iar la nivel mondial sunt organizate
acţiuni
care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la
problematica copiilor
declaraţi dispăruţi în întreaga lume.
Dreptul copilului
la o familie nu se rezumă doar la a avea părinţi şi o casă. Copiii au
nevoie de atenţie, iubire şi comunicare. Neglijarea copiiilor de către
părinţi, nealocarea unui timp zilnic pentru a vorbi cu copiii,
constrângerile pe care copiii le simt din partea părinţilor în ceea ce
priveşte performanţa şcolară sunt factori care pot duce la plecarea
voluntară a minorilor de acasă.
CAUZELE DISPARIȚIILOR ȘI FUGII DE ACASĂ
Studiile efectuate la nivelul Poliţiei Române au evidenţiat drept cauze ale dispariţiilor şi fugii de acasă a copiilor:
>>> neglijarea nevoilor afective ale copiilor şi lipsa de comunicare între părinţi şi copii; conflictele din familie;
>>> neglijenţa părinţilor/aparţinătorilor legali in ceea ce tine de protectia copilului, care permit copilului să fie pus în condiţii riscante în raport cu capacitatea acestuia de apărare;
>>> intenţia unor adolescente (în general cu vârste cuprinse între 14-18 ani) de a se stabili la domiciliul unor prieteni (concubini) neagreaţi de familie;
>>> tulburări de comportament datorate unor factori multipli, care se traduc în tendinţa de vagabondaj;
>>> intenţia de a câştiga bani, din cauza situaţiei materiale precare din familie;
>>> influenta anturajului.