luni, 24 iunie 2013

Vă dau întâlnire la ora 14.00! Fix!



Veselia omului e ca mirosul florilor:
ea nu se înalţă din sufletele veştede.
Nicolae Iorga



Bună ziua!

Mereu alături de Tine
(luni, 24 iunie 2013, ora 14.00)

Mariana Stratulat

şi

Un început de săptămână vesel,
cu multe zâmbete şi flori de sânzâiene,
cu muzică, dans şi glume,
cu ce-o mai fi şi ce s-o mai găsi
în buzunarul de la piept
într-o zi de sărbătoare!



Vrei să faci o dedicaţie?
Vrei melodia preferată?
Vrei să spui ceva nostim?
Scrie aici:
ID: radio_enigma_romania

Cum e să fii vesel?
Vă plac glumele?

Viața-i o glumă foarte serioasă.
Victor Hugo

2 comentarii:

  1. Sandu Catinean Sânzâienele
    Fiicei mele Cezara, de ziua ei

    Din pământ se-aude-un cântec îngeresc
    Florile gălbui aprig se rotesc
    Tinere fecioare cânt de zurgălăi
    Strigă împreună nume de flăcăi

    Zânele se-adună hora să-ntregească
    Doamne ce magie noapte îngerească !
    Mii de fete albe au umplut pământul
    Peste câmp cu floare să-şi afle ursitul

    Luna se-nfioară razele-i curg line
    Curg din crânguri parcă ape cristaline
    Florile se-agită noaptea-i pe-ncepute
    Hora se încinge parcă tot mai iute

    „Cine strigă Ioane, cine-i pe hotar „?
    „Sânzâiene frate, dau cununi în dar”
    Uff, ce de fecioare cântă-n crucea nopţii
    Fură flori din câmpuri de-ai zice că-s hoţii

    Noaptea se topeşte-n focuri de lumină
    Sânzâiene albe îşi aleg regină
    Fetele se-adună să afle verdictul
    Le ursesc iubirea le aduc iubitul

    Peste frunţi suave cununiţi de flori
    Fiecare şoaptă adâncind fiori
    Râsetele urcă peste cer şi toate
    Ce magie albă în această noapte

    Luna-ncet clipeşte apele se-agită
    Pentr-o clipă parcă inima-i oprită
    Ioana vine iute şi-a visat ursitul
    Ah, este Vasile, el este iubitul...

    Flori gălbuie cântă toate într-un cor
    Este noapte sfântă este noaptea lor
    Peste câmpuri cânturi şoapte prin poiene
    Ce tristă-ar fii lumea fără sânzâiene...

    Sandu Cătinean din Bonţida

    RăspundețiȘtergere
  2. ROMÂNIA E UN SAT

    FELICIA FELDIOREAN

    Doar ia românească,
    Mai vrea să ne păzească
    De relele din noi,
    De ploi şi de război.

    Vă spun ce mi se pare-acum,
    Că România e un sat
    În care fiecare ştie
    Când ai venit, când ai plecat.

    Când ai venit, când ai plecat,
    Nu poţi avea nici un secret,
    Căci România e un sat,
    Şi telefonul e defect.

    Cum stau ţărăncile la poartă,
    Aşa stau toţi şi ne privesc,
    Poporul meu are o soartă
    Ca un blestem nepământesc.

    Toţi alergăm spre nu ştiu unde,
    Şi nu ştim să venim 'napoi,
    Atâta jale mă pătrunde,
    Căci oamenii sunt tot mai goi.

    Ţărani am fost din străvechime,
    Ţărani am fost şi vom muri,
    Dar noi ne cumpărăm destine
    Pentru-a trăi, pentru-a iubi.

    Popor român cu ţara-n spate,
    Popor român cu sacii goi,
    Cine mai crede în dreptate?
    Ne scufundăm de-atâtea ploi.

    Şi totuşi eu mai cred în stele,
    Şi totuşi eu mai cred în ea,
    În ţara mea cu mari sechele,
    Eu cred că ea va re-nvia.

    Dar trebuie să mute-odată
    Mizeria în univers,
    Din ţara asta asudată
    Ce a luat-o-n sens invers.

    Va fi iar linişte acasă,
    Va fi iar linişte în sat,
    Şi-atunci vom sta din nou la masă
    Cu cel sărac, cu cel bogat.

    Vreau linişte în România,
    Vreau linişte în univers,
    Am obosit, mă doare glia
    Şi nu mai vreau decât să ţes.

    Să ţes o ie românească,
    O ie pentru ţara mea,
    S-o apere şi s-o păzească
    De toate relele din ea.

    RăspundețiȘtergere

salut