FRANZ KAFKA este celebrat de GOOGLE
printr-un logo special, la aniversarea a 130 de ani de la naşterea lui.
Noul logo al Google este o reprezentare a romanului său din 1915
“Metamorfoza” care l-a făcut celebru în lumea întreagă.
Romanul este povestea lui Gregor Samsa,
care se trezeşte în patul lui, după o noapte tulbure, şi îşi dă seama că
s-a metamorfozat într-o insectă monstruoasă. Imaginea insectei, cu
pălărie pe cap şi o valiză în mână, deschizând o uşă (simbol al
metamorfozei), este inclusă între literele logoului, care par formate
din alte insecte.
FRANZ KAFKA s-a născut
pe 3 iulie 1883, la Praga (pe atunci parte a Imperiului Austro-ungar) şi
a fost un scriitor evreu de limbă germană. A început să scrie în 1908,
primele sale lucrări fiind publicate în acea perioadă. Romanele sale
sunt caracterizate printr-o viziune halucinantă, grotescă şi ciudată
asupra realităţii, marcată de expresionism şi suprarealism, în care
condiţia tragică a omului este reprezentată parabolic.
Romanele şi nuvelele lui Kafka,
inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul
tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a
unui monstruos aparat birocratic (“Procesul”, 1925, “Colonia
penitenciară”, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul
existenţei sale civice (“Castelul”, 1926), fie dezintegrarea relaţiilor
interumane (“Metamorfoză”, 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea
dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin
suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă.
Kafka a suferit de o
depresie cronică, de care a încercat să se vindece prin
mijloace naturiste, însă, în 1917, a fost diagnosticat cu tuberculoză.
Internat într-un sanatoriu din Italia, starea sănătăţii i s-a agravat
şi, din 1922, nu a mai putut lucra. A urmat un nou tratament într-un
sanatoriu din Kierling, lângă Viena, care însă s-a dovedit ineficient.
Pe 3 iunie 1924, Franz Kafka a murit.
După moartea sa, ceea ce a rămas din
operele sale – mare parte necunoscute publicului până atunci – a fost
publicat de poetul Max Brod, prietenul şi legatarul său testamentar, pe
care scriitorul îl rugase să ardă manuscrisele, lucru pe care acesta nu
l-a dus la îndeplinire.
Anul trecut, un tribunal israelian a
ordonat ca arhivele scriitorului Max Brod, ce conţineau texte scrise de
Franz Kafka, să fie transferate Bibliotecii Naţionale a Israelului,
punând astfel capăt unor controverse care s-au întins pe durata a peste
patru decenii. Instanţa a considerat că manuscrisele din colecţia Brod
trebuie să fie remise Bibliotecii Naţionale din Ierusalim, potrivit
dorinţei exprimate de Max Brod.
Mai precis, Max Brod, neţinând cont de
ultima dorinţă a prietenului său a păstrat aceste manuscrise, pe care
le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea
Cehoslovaciei de trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 şi
le-a lăsat prin testament secretarei şi presupusei sale amante Ester
Hoffe. Când aceasta a murit, în 2007, la vârsta de 101 ani, cele două
fiice ale sale, Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, au moştenit această colecţie
de documente.
În testamentul său, Max Brod i-a cerut
secretarei sale Ester Hoffe să doneze la rândul ei toate bunurile sale,
evaluate la mai multe milioane de dolari, “Universităţii ebraice din
Ierusalim sau Bibliotecii municipale din Tel Aviv sau unei alte
instituţii din Israel sau din străinătate”.
Însă fosta secretară, decedată în 2007,
şi-a lăsat toate bunurile celor două fiice ale sale, iar colecţia Brod a
devenit astfel subiectul unor aprige dispute între instituţii
universitare, arhivele naţionale germane şi israeliene şi moştenitorii
lui Ester Hoffe.
La începutul procesului deschis contra
moştenitorilor acesteia, în 2009, statul Israel a solicitat să i se
predea toate aceste documente, considerând că aceasta a fost ultima
dorinţă a lui Max Brod, însă fiicele lui Ester Hoffe au spus că Brod a
donat mamei lor acele arhive, iar Ester putea să dispună de ele după cum
dorea.
Esther Hoffe, care a administrat averea
lui Max Brod până la moartea ei, a vândut Arhivei naţionale germane
manuscrisul romanului “Procesul”, pentru aproximativ două milioane de
dolari. Biblioteca Naţională a Israelului a cerut, însă, Germaniei să
predea acest manuscris.
Dea lungul anilor, şi alte documente din
colecţia Brod au fost vândute unor colecţionari, în timp ce restul
manuscriselor au fost depuse în seifurile unor bănci din Israel şi din
Elveţia.
Anul trecut, însă, instanţa israeliană a
decis că “textele lui Kafka, precum toată colecţia Brod, nu pot fi
considerate un cadou al doamnei Hoffe pentru fiicele sale”.
Oren Weinberg, directorul Bibliotecii
Naţionale a Israelului, a salutat atunci această decizie, despre care
spunea că “va duce la îndeplinirea dorinţei lui Max Brod de a difuza
operele lui Kafka în rândul iubitorilor de literatură din Israel şi din
lumea întreagă”.
sursa: http://www.mediafax.ro