Fiecare clipă de căutare este o clipă de
regăsire.
Paulo Coelho
Caut o cărare,
caut ceva... nu ştiu ce caut...
Mă privesc şi nu
mă recunosc... nu ştiu cine sunt...
Mă strig şi nu
mă aud...
Pipăi
întunericul şi frigul din mine...
Picioarele mi-au
amorţit şi paşii au îngheţat în urme de căprioare speriate... De lupii care
sunt tot mai aproape, tot mai flâmânzi...
Mă las sfâşiată de neputinţa unui ţipăt de
cocor oprit din zborul vieţii...
Aripile mi s-au frânt şi... cad... cad...
Un fir de iarbă
veştedă încearcă neputincios să mă prindă...
Se frânge sub
greutatea tristeţii şi…
Lacrimile norilor
se scurg cuminţi în negrul cald al ţărânei...
Închid ochii şi
visez… nu mai mă caut… nu mai mă strig… nu mai… doar visez…
Mariana Rogoz
Stratulat – 18 octombrie 2013
