„Cel care are un de ce
pentru care să trăiască
poate îndura
aproape orice."
Nietzsche
Alege să fii tu cel care zâmbeşte,
cel care trăieşte, simte şi iubeşte!
Astăzi vă propun următorul
citat:
“Omului îi poate fi luat totul,
dar nu şi ultima dintre libertăţile omeneşti:
aceea de a-şi alege atitudinea
într-un anumit set de circumstanţe,
de a-şi alege propriul fel de a fi.”
Victor E. Frankl
(Omul în căutarea sensului vieţii)
Citatul face parte din cartea “Omul în
căutarea sensului vieţii”, iar în rândurile următoare am
reprodus fragmentul cu contextul în
care Victor a făcut această afirmaţie.
“Noi, cei care am trait în lagarele de
concentrare, ne putem aminti de acei oameni care, trecand din baraca in baraca,
isi daruiau altora ultima lor bucata de paine. Vor fi fost putini la numar, dar
indeajuns de multi pentru a dovedi ca totul ii poate fi luat omului, mai puțin
un lucru: ultima dintre libertati – aceea de a-si alege atitudinea intr-un
anumit set de circumstante, de a-si alege propriul mod de a fi ”
Victor Frankl a fost un psihiatru vienez, supravieţuitor a patru lagăre
de concetrare naziste şi care a devenit celebru datorită cărţii “Omul în căutarea sensului vieţii”, pe care
a scris-o după experienţa din lagărele naziste.
Deasemenea el este cunoscut ca fiind părintele logoterapiei.
*********
In 1946, un
psiholog austriac, de orgine evreu, care tocmai iesise dintr-un lagar de
concetrare, publica o carte cel putin bizara.
Cartea se numea "Omul in cautarea sensului vietii"
si itera, pentru prima data, ideea ca odata ce si-a gasit sensul sau misiunea
in viata, individul nu mai simte orice alt impediment.
Viktor Frankl, caci asa se
numea autorul, testase aceasta teorie chiar pe el: obligat la munca silnica si
plimbat prin 3 lagare de concentrare, Frankl a afirmat ca nu a simtit durerea
si umilinta cu intensitate pentru ca el avea un obiectiv: sa scrie cartea pe
care tocmai o publicase!
"Omul in
cautarea sensului vietii" a fost scrisa pe servetele, hartie igienica,
ambalaje si orice hartie Frankl putea fura.
Teoria lui a
schimbat modul de a privi fiinta umana si de a intelege structura individului.
Deodata, oamenii nu mai pareau a fi manati doar de instincte, ci de ceva mult
mai inalt, aproape elevat.
