vineri, 13 februarie 2015

Seară cu portocale… cu dor de ducă… la tine… la mine…




“O nouă prietenie
este
asemeni unui fruct necopt;
ea poate deveni
fie o lămâie,
fie o portocală.”
Emma Stacey



Alicantă

O portocală pe masă
Rochia ta pe podele
Şi tu în pernele mele
Clipă dulce pe-o clipă
Prospeţimea nopţii fără stele
Căldura vieţii mele.
Jacques Prevert

*****


“Îmi place să-mi închipui,
mergând pe anumite drumuri,
că le-am însemnat,
le-am semănat
cu coji de portocale,
ca să nu le uit.”
Cella Serghi
în Această dulce povară, tinereţea



Numele portocalei se presupune ca deriva din sanscritul "naranga" sau din "naringa" in limbajul telugu. Dupa ce a trecut prin diferite limbi ale vremurilor, precum persana, armeana, araba, latina, acest fruct a devenit cunoscut in Franta si Anglia drept "orange". Numele romanesc de portocala provine  grecescul portokalli si italianul portogalio, derivand din numele Portugaliei, ai carei comercianti au readus acest fruct in Europa.

Istoria portocalei

Se crede ca portocalul isi are originea in sud-estul Asiei, cu precadere in nord-estul si sud-estul Indiei, fructele sale fiind folosite in acele regiuni pentru prepararea unor diverse mancaruri gratie aromei lor patrunzatoare. Multi istorici sunt de parere ca acest arbore a inceput sa fie cultivat in livezile din China la inceputul secolului I d.Hr. Curand dupa aceea, nobilimea chineza a asezat portocala la mare pret, acest fapt dand nastere printre cultivatori unei aprige competitii pentru obtinerea unor fructe cat mai mari si mai gustoase.

In Europa, romanii au fost cei dintai ce au gustat din aceste inmiresmate roade. Portocalele au ajuns in Imperiul Roman in preajma secolul I i.Hr., introduse fiind de negutatorii persani, ce aveau numeroase contacte comerciale in India si Ceylon. Devenite foarte populare in randul militarilor si nobililor, au inceput sa fie cultivate de catre romani in livezi din nordul Africii. In secolul al VI-lea, in urma declinului Imperiului Roman, portocalii din nordul Africii au intrat in stapanirea Califatului Islamic, care le-au trimis fructele catre tarile din Orientul Mijlociu. O revenire a portocalelor in Europa a avut loc in secolul al XI-lea. Numeroase varietati dulci ale acestor fructe au fost aduse pe taramurile europene odata cu secolul al XVI-lea de negustorii portughezi. Introdusi in America de exploratorii si cuceritorii spanioli, portocalii au inceput sa fie crescuti in special in America de Sud, in zilele noastre Brazilia fiind una din tarile mari producatoare ale fructelor aurii.

Portocalele sunt printre cele mai pretuite fructe din lume, atat pentru gustul lor, cat si pentru valoarea nutritionala. Ele sunt o bogata sursa de vitamina C, acid ascorbic, acid folic, vitamina B6, flavonoizi, pectina si fibre. In acelasi timp, contin un semnificativ procent de minerale precum sare de potasiu, calciu, fosfor, magneziu, cupru. Nu inglobeaza colesterol sau grasimi daunatoare, dar au in compozitie antioxidanti, eficienti in protejarea organismului fata de radicalii liberi.

Portocala in superstitii, legende si mituri

Se crede ca portocala ar fi "marul de aur" din mitologia greceasca. Marul de aur a fost fructul daruit de Juno lui Jupiter in ziua casatoriei lor celeste. Inocenta si fertilitatea simbolizate de portocala sunt regasite intr-o alta legenda greceasca. Atlanta, cea mai rapida alergatoare dintre muritori, promisese ca se va marita cu acel barbat capabil sa o infranga intr-o competitie atletica. Pe de alta parte, orice curtezan infrant in cursa de alegare era sortit mortii. Aphrodite, zeita dragostei, a decis la un moment dat sa il ajute pe Milanion, un flacau indragostit pana peste cap de Atlanta, daruindu-i un manunchi de portocale. Milanion a aruncat aceste fructe, unul cate unul, pe parcursul intregii competitii cu Atlanta, iar fata, care nu vazuse pana atunci aceasta roade minunate, a fost distrasa si atrasa de portocale, din aceasta pricina Milanion ajungand sa castige cursa. Flacaul s-a casatorit cu alesa inimii sale, iar Atlanta a devenit curand mama si gospodina, un simbol recunoscut al inocentei si fertilitatii din Grecia antica.

Se spune ca indragostitii care isi daruiesc unul celuilalt portocale sunt atrasi intr-o sporita masura unul catre celalalt.

O mireasa ce poarta flori albe de portocal in parul ei isi afirma astfel fecioria. Intr-o alta superstitie, aceste flori asezate in buchetul miresei aduceau noroc. Florile de portocal erau amplasate in occident pe patul nuptial, crezandu-se a avea puterea de a alunga nervozitatea mirilor inainte de a face dragoste pentru intaia data. Daca florile albe simbolizau puritatea, fructele de portocal semnificau fertilitatea, capacitatea viitoarei sotii de a naste multi copii.

Pe de alta parte, femeile usoare din Madrid obisnuiau sa se stropeasca cu parfum de flori de portocal (neroli), astfel incat sa isi seduca si atraga cu usurinta clientii. Asadar neroli poate simboliza atat inocenta, cat si seductia.

Intr-un ritual straniu de atragere a dragostei, un barbat trebuia sa culeaga dintr-un pom o portocala si sa doarma cu ea la subtioara o intreaga noapte, urmand a darui a doua zi acel fruct fetei pe care o dorea. Daca tanara femeie accepta portocala si o manca, se spunea ca se indragostea subit de barbatul ce i-o oferise.

Un vechi proveb: "o portocala mancata dimineata este aur, una la pranz este argint, iar una seara, plumb".

Portocala era folosita si in ritualuri de divinatie / ghicire a dragostei. Inainte de a se manca un astfel de fruct, se spunea:"Portocala, portocala, spune-mi ce ma asteapta. Ma voi casatori cu adevarata mea iubire sau nu?" Apoi se luau pe rand semintele, zicandu-se pe rand: da, nu, da, etc. Cel din urma sambure anunta raspunsul sub forma unui da sau nu. Un fel de joc copilaresc “Ala, bala,/ Portocala./ Cioc-boc/ Treci la loc”
.
Chinezii considerau portocala un fruct norocos, insasi numele ei in limba chineza echivaland cu prosperitatea, bunele auspicii si norocul.

Avand semnificatia "din generatie in generatie", portocalul amar este un pom auspicios in Japonia, intrucat in ramurile sale pot fi gasite in aceleasi timp flori, dar si fructe, atat verzi cat si coapte.

O superstitie hilara, rezervata probabil copiilor lacomi, spunea ca daca inghiti un sambure de portocala, urmeaza sa iti creasca in burta un arbore de portocal.