În seara de
Crăciun
de George Coşbuc
Afară ninge liniştit,
În casă arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.
E noapte, patul e făcut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar şi dulce.
Cum s-a nascut Hristos în frig,
În ieslea cea săracă,
Cum boul peste el sufla
Căldură ca să-i facă.
Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână
Şi îngerii cântând din cer,
Cu flori de măr în mână.
În colindele
tradiţionale româneşti apare frecvent motivul florilor de măr.
De ce în plină
iarnă? De ce tocmai într-o colindă?
Ce semnificaţie
sau simbolistică ascund florile de măr în peisajul mirific al sărbătorilor
de Crăciun?
De ce sunt
numite tocmai ele "dalbe"?
Sunt doar câteva
întrebări pe care ni le punem când ascultăm colindele.
******
Herodot scria că
geţii sunt „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci" şi nu e
surprinzător să găsim în cultura lor respectul pentru Măr cu florile şi
fructele lui.
În vremurile
demult apuse ale înaintaşilor noştri se obişnuia ca rămurelele de mar să se
puna într-un vas cu apă, ca sa înflorească până la Anul Nou, când se porneau
copiii cu ele la urat, mai ales cu Sorcova. Poate ca acest obicei a fost parte
din muza pentru colindă, cine ştie?
********
“Folosirea
ramurii de măr de către copiii care umblau sau mai umblă şi astăzi cu
colindatul de Crăciun este atestată în
cele mai multe sate din Dieceza de Iaşi. Mai mult decât atât, la Lespezi şi
Prăjeşti-Bacău se spune că darurile ce li se ofereau acestora erau în primul rând
merele. Ei mergeu la fiecare casă şi îi loveau uşor cu ramura de măr (vărguţele
puteau fi "din mlada mărului, nuiaua ceea dreaptî, cari creşti la rădăcina
copacului" - Calugăreni, Bacău, sau "măr din urzan" -
Butea-Iaşi, adică dintr-un măr aflat în primul an de rodire), pe toţi cei
întâlniţi ţn cale, adresându-le, totodată urări de sănătate şi de belşug în
gospodarie:
"Noi n-am venit
Cu săbii ascutite
Ci cu crengi de măr
abia înflorite
Să vă urăm sănătate
Şi noroc în toate!"
(Vizantea-Vrancea)
Darurile primite erau fructe, covrigei, colăcei iar gazdele mulţumeau pentru urare, în câteva localităţi întâlnindu-se formula, cu rezonanţă transilvăneana, "Dumnezău să vă trăiască!" (Galbeni, Nicolae Bălcescu, Valea Seacă / Bacău)”
Ion H.
Ciubotaru, in Catolicii din Moldova, Universul Culturii populare vol II,
Obiceiurile familiale si calendaristice, Presa Buna, Iasi 2002.
********
Cât priveşte refrenul “Florile dalbe sau Florile dalbe ler de măr”, Petru Caraman (Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat, Bucuresti, ed. Minerva, 1983) spune că acest refren poate fi interpretat plecând de la convingerea că la români colindatul era însoţit, ca şi la Sorcavă, de lovirea cu mladiţe de măr înflorite.
***********
Vă doresc din
tot sufletul
să aveți parte
de Sărbători Fericite,
pline de iubire,
pace și armonie!