vineri, 1 ianuarie 2016

Gând la început de an



Anul care tocmai a plecat a fost şi greu şi uşor, mi-a dăruit şi frumosul şi reversul lui. Drumul prin cele 365 de zile mi-a oferit şansa să întâlnesc oameni şi… oameni. Unii vor rămâne pentru totdeauna în sufletul meu, alţii, care doar  m-au privit şi nu m-au văzut, au devenit false amintiri. Unii doar au fost, alţii au răsădit flori şi au presărat stele.
Fiecare cum a simţit, cum a crezut, cum a putut.
De la fiecare, însă, am învăţat ceva pentru cât mi-a mai rămas de trăit.
Cred la fel de mult, poate chiar mai mult decât înainte, în puterea dragostei, în sinceritate, bunătate şi blândeţe, în gândirea pozitivă, în empatie, în căldura sufletească şi liniştea unei îmbrăţişări.
Anul în care de câteva ore am păşit mi-a deschis o cale necunoscută pe care îmi doresc să o parcurg zâmbind, să nu repet greşelile făcute, să ascult, să accept şi să iert, să trăiesc clipa şi să împart bucurii, să cred în mine şi să fiu eu însămi, să mă las călăuzită de  lumina divină.
În anul acesta vreau să iubesc, să număr stelele, să sărut marea şi cerul, să citesc poveştile din urmele lăsate prin iarbă şi ploi, să dansez desculţ prin roua dimineţii, să adun culorile fericirii din curcubee, să visez sub clar de lună, să…
Vreau timp cu mine, cu tine, cu noi…
Vă mulţumesc tuturor, cunoscuţi şi necunoscuţi, prieteni şi neprieteni, de aproape şi de departe, pentru răbdare şi îngăduinţă, pentru ce mi-aţi dat şi pentru ce aţi acceptat să primiţi, pentru lacrimi şi zâmbete, pentru bucuria de a fi fost în acelaşi timp, în acelaşi gând.
Le cer iertare multora pentru neputinţa muritorului de rând de a-i fi înţeles, de a fi fost mai deschisă şi mai apropiată de prezentul lor.
Vă doresc  clipe, puzderie de clipe, mai senine, în care speranţa să fie mereu vie!

Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 01 ianuarie 2016



"Fiecare om ar trebui să se nască încă o dată în prima zi a lui ianuarie.
Să înceapă o nouă pagină albă. Să își facă o nouă gaură în curea sau să o încheie cu o gaură mai puțin, în functie de circumstanțe; dar, mai presus de toate, fiecare om să se încingă de unul singur încă o dată, cu fața îndreptată înainte și să lase deoparte orice interes legat de evenimentele apuse și de trecut." - Henry Ward Beecher

*********

"În urmă cu sute de ani, un păstor s-a distrat în munți, săpând cu bățul său o mică brazdă în pământ. Ce este o mică brazdă?... Apoi ploaia, zăpada, gerul, vântul, soarele și-au făcut apariția…și această brazdă s-a scobit, s-a lărgit până a devenit albia unui torent. Poate că este numai o imagine, dar ea ne învață că același fenomen se produce și cu ființa umană. Fiecare gând, fiecare sentiment este ca o brazdă săpată în pământul ei interior, iar toate forțele psihice și spirituale care circulă în spațiu contribuie deopotrivă la lărgirea acestei brazde.

Astăzi începe un nou an…Oare, nu este momentul să conturați, în mod conștient, o brazdă în sufletul vostru? Concentrați-vă asupra unui gând divin, formulați o dorință divină și trăiți această întreagă zi, astfel ca ele să se imprime în voi. Puterile celeste vor fi anunțate și vor veni să vă susțină strădaniile. Ele vă vor spune zilnic: „Amintește-ți că, în prima zi a anului, a-i săpat o brazdă, continuă să sapi”, iar dacă le ascultați, dacă vă continuați răbdători lucrarea, veți fi străbătuți într-o bună zi de un torent de lumină."
- Omraam Mikhaël Aïvanhov




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut