luni, 27 iunie 2016

Aş vrea...



Aş vrea...

Aş vrea să fii misterul din geneză,
secundă transparentă, în asceză,
un strigăt încolţind singurătatea,
uitare omorând virginitatea.
Aş vrea să fii un somn ce arde-n vânt
tăcerea fumegândului cuvânt
împodobit cu soarele-n amurg,
sau gând rostit de tristul demiurg.
Aş vrea, aş vrea doar chipul tău să fii,
să mă umbreşti în iarba din câmpii,
să-mi fii sărut, în miezul nopţii – vis,
iar eu -  veşmânt de zâmbet interzis.

Tăcerea fumegândului cuvânt, ed. PIM, Iaşi, 2010