miercuri, 29 iunie 2016

Lumina



Lumina

Sfârşit de iunie cu soare şi adieri uşoare de vânt.
E sărbătoare. Lumina se strecoară jucăuş în orice colţ de viaţă.
Merg spre lumină. Ştiu că ea mă poate duce dincolo de orice formă, dincolo de orice senzaţie, de orice noţiune… Spaţiul în jurul meu devine imens, fără margini, infinit.
Soarele mă atrage spre inima lui, spre Cuvânt.
E Lumina Divină ce trezeşte în mine dorinţa şi dragostea. De zbor, de clipă, de viaţă.
Lumina este simbolul patristic al luminii cereşti şi al veşniciei.
Cândva, sufletul meu, toate sufletele despărţite de trupurile lor, spune sfântul Bernard, “se vor cufunda într-un ocean nesfârşit de lumină veşnică şi într-o veşnicie luminoasă. Polul luminii este amiaza care, în sens simbolic, este clipa neclintită… ora prestigioasă a inspiraţiei divine… intensitatea luminoasă a aflării faţă în faţă cu Dumnezeu.”
Lumina e calea înălţării, mântuirea şi fericirea divină.
Păşesc pe cale însoţită de o lumină albă, blândă şi răbdătoare.
Sunt liberă şi fericită!
Sunt!

Panciu, 29 iunie 2016

***

Lumina
Ochii îşi sting lumina
 în braţe de flori…
Adoarme gândul
 în purpuriul paşilor…
Îngeri coboară pe fire de vis…
Viaţa pulsează
 iubire...
cuvânt…
 infinit…
În suflet a nins…
rouă…
chemare…
surâs…

Aproape Unul, ed. PIM, Iaşi, 2015

 Rassoulli - Surrendering

5 comentarii:

  1. CRÂMPEIE EMINESCIENE

    Atât de dulce, atât de dragă,
    ca florile de măr, de cireşi,
    esti Soarele din lumea largă
    şi din sufletul meu nu ieşi.

    Treci uşor prin viaţă si suspini,
    iubirea ţi-a tăiat suflarea,
    mâhnirea-n suflet o amâni,
    teiul sfânt îsi coace floarea.

    Cu prezenţa ta mi-aduci fiori
    zeiţă scumpă din poveşti,
    şi când râzi, tu-mi faci furori,
    şi tot mai scumpă-mi eşti.

    Lin ca luna, pluteşti în noapte,
    iubirea o ascunzi grăbită;
    ne sarutăm duios prin şoapte
    nu ţi-e frică de ispită.

    RăspundețiȘtergere
  2. ÎŢI MULŢUMESC…
    Îţi mulţumesc,Domniţă,
    îţi mulţumesc,
    că mi-ai suportat
    singurătatea;
    că mi-ai suportat tăcerea
    tulburător şi omenesc,
    şi-ai aprins vâltori,
    şi te iubesc.
    În arderi mă consumi
    şi-ţi mulţumec,
    cu râsul tău ademenitor
    ca bunătatea;
    îţi mulţumesc sufleţele,
    îţi mulţumesc,
    că mi-ai spulberat
    singurătatea.

    RăspundețiȘtergere
  3. Alexandrei

    Când vei veni, suflețele, la mine,
    să te îmbraci cu liniște şi tăcere
    şi mai cu seamă, inima din tine
    s-o laşi să bată-n voie cu sfâşiere.

    Am să te-aștept năucit în mâhnirea
    spulberată între distanțe acum;
    așa cum m-a îndumnezeit iubirea
    din nori și din stele am să te-adun.

    Să aduci surâsuri vestite de buze,
    ochii tăi să clipească ceva nefiresc;
    şi dacă-s sfios, azi, să nu te-amuze
    că în sărutări, eu, am să te zidesc.

    Și am să tot uit capriciile asedierii,
    mereu întârzierile vor fi prelungi;
    ai să mă stingi cu prima ivire a verii,
    cu liniile tale fine – calde și lungi.



    RăspundețiȘtergere
  4. TE VĂD MEREU

    Te văd mereu,
    frumoasa mea de azi,
    de ieri,
    dulce şi suavă,
    veşnic elegantă;
    au trecut de- atunci,
    numeroase ierni
    şi veri,
    te văd mereu,
    iubirea mea de azi,
    de ieri.

    Tot furişându-ne
    prin neguri
    şi dureri,
    păcăliţi hidos,
    de-o lume dezbinată;
    te văd mereu,
    minunea mea de azi,
    de ieri
    dulce şi suavă,
    veşnic fascinantă.


    DEPRINDERE

    M-am deprins,
    să tot aştept,
    să străbat,
    uraganul aspru
    al asteptărilor,
    al mâhnirilor,
    să aştept amânarea
    împlinirilor repetat
    din zbaterea trăirilor,
    a iubirilor…

    M-am deprins,
    luptând,
    vibrând adecvat
    cu arşita grea
    a iluziilor,
    a reveriilor,
    cu un fantastic efort,
    eu mi-am filtrat
    lumina puternică a vieţii,
    ţelul oamenilor.

    CHIOT DOBÂNDIT

    Tu eşti iubirea mea,
    şi-s veşnic fericit,
    suflet-sărbătoare,
    foşnet de mătase;

    târziu, când secera lunii
    s-a ivit,
    tu eşti iubirea mea,
    şi-s veşnic fericit.

    Frumuseţea ta
    e bucuria visului împlinit,
    dorinţa ce m-a pătruns
    cu miraje virtuoase;

    tu eşti iubirea mea,
    şi-s veşnic copleşit,
    suflet-candoare,
    şi chiot dobândit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte frumoase poezii!
      Mulţumesc pentru darul liric!
      Gânduri de lumină şi zâmbet senin pentru timp şi pentru viaţă!

      Ștergere

salut