Strigătul tăcerii se aude cu sufletul...
***
Strigăt
Pierdură sunt pe mal de mare
și strig:
Unde e liniștea mea?
De ce mi-ai răscolit nisipul
cu valurile tale
trezindu-mi scoicile
şi amintirile?
De ce m-ai pus să alerg prin timp
căutându-mi paşii?
De ce m-ai blestemat
să îmbrăţişez cerul?
De ce mi-ai sărutat gândul
şi dorul de bărbatul iubit?
Hai să murim împreună,
aruncaţi pe ţărmul cuvintelor nespuse,
înveliţi de linişte
şi uitare...
Pierdută în imensitatea mării
strig:
Unde eşti? Unde sunt?
Mariana Rogoz Stratulat
Ochii din cuvinte, ed. PIM, Iaşi, 2013