Trăiesc...
Trăiesc în
circul vieţii temporar,
îmi spumeg frigu-n cer fără hotar,
în lacrimi strig săruturi iertătoare
şi-mi ard veşmintele de-nvingătoare.
îmi spumeg frigu-n cer fără hotar,
în lacrimi strig săruturi iertătoare
şi-mi ard veşmintele de-nvingătoare.
Trăiesc în
vorba primului minut
mânjit de umbre negre şi de lut
şi mă ascund în ochii lui Iisus
să-mi cânte plopii doruri în apus.
mânjit de umbre negre şi de lut
şi mă ascund în ochii lui Iisus
să-mi cânte plopii doruri în apus.
Trăiesc în
chip, trăiesc în coastă,
trăiesc în gleznă ca nevastă,
trăiesc în barză şi-n ţestoasă,
în firul retezat de coasă.
trăiesc în gleznă ca nevastă,
trăiesc în barză şi-n ţestoasă,
în firul retezat de coasă.
Trăiesc cu
moartea într-o colivie
jucând frenetic până la chindie
sfârşitul gălbenuşului din ou
şi naşterea nimicului din nou.
jucând frenetic până la chindie
sfârşitul gălbenuşului din ou
şi naşterea nimicului din nou.
Trăiesc grăbit
sau poate mi se pare
că sunt lumină albă-n depărtare,
că sunt armură roasă, cenuşie,
că sunt o mască vie în pustie.
că sunt lumină albă-n depărtare,
că sunt armură roasă, cenuşie,
că sunt o mască vie în pustie.
Tăcerea
fumegândului cuvânt, ed. PIM, Iași, 2010