joi, 1 decembrie 2016

Am văzut mașini roșii...




Viaţa este ca o piesă de teatru în care jucăm un rol sau mai multe, indiferent dacă avem sau nu talent sau spectatori.
Așa și teatru, este lumea cu o diversitate imensă de personaje.
Mi-a plăcut și îmi place să merg la teatru!
În studenție nu-mi lipsea nici un spectacol. Trăind într-un oraș de provincie bucuria teatrului mi-a fost redusă, uneori dispărând total.
Ca profesor am îndrăznit să fac mici fornații de teatru cu elevii.
Am întâlnit oameni talentați, îndrăgostiți de teatru, cărora le-am dăruit mult sau puțin, acum nu prea mai știu cât, dar le-am fost alături și i-am susținut în proiectele lor.
Unul dintre aceștia este Cătălin Sfârloagă, regizorul spectacolului de astă seară, „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții“ - adaptare după Mark Haddon.
Felicitări Cătălin, felicitări actorilor din Trupa de teatru Protha din Panciu!
(Andrei Gheoca, Eduard Crucianu, Bianca Carabă, Georgiana Cociorbă, Valentina Mănăilă, Robert Grigoraş, Raluca Isac, Diana Apostu, Ella Tătaru, Bogdan Alban, George Cristea, Ionuţ Popa, Alexandru Stan.)

În seara aceasta, s-a jucat o piesă cu un titlu lung, aparent copilăresc, o piesă uimitoare - haioasă și tristă deopotrivă - la care am zâmbit în timp ce lacrimile se rostogoleau nestingherite printre gene.
Am privit, am ascultat cum pe scena Casei de Cultură din Panciu, niște tineri, minunați, au dat viață prin viața lor eroilor din romanul lui Mark Haddon.
Le-am simțit trăirile și pasiunea în timp ce-și interpretau rolurile.

”Când merg cu autobuzul la școală mă uit la mașinile care trec de noi și le rețin culorile.
3 mașini roșii la rând înseamnă că va fi o Zi Destul de Bună. 4 mașini roșii înseamnă că va fi o Zi Bună. 5 mașini roșii înseamnă că va fi o Zi Foarte Bună. Iar 4 mașini galbene la rând înseamnă că va fi o Zi Neagră, adică o zi în care nu vorbesc cu nimeni și nu mănânc la prânz nimic și Nu-mi Asum Riscuri, fiindcă galbenul e culoarea cremei de ouă, a liniilor duble galbene și a frigurilor galbene, care e o boală mortală.

Dar dacă văd 3 mașini roșii la rând sau 4 mașini roșii la rând sau 5 mașini roșii la rând, mă simt în siguranță și este o zi bună pentru un proiect.” (replica personajului principal, Christopher, un băiat de 15 ani, care suferă de sindromul Asperger, o formă de autism. Are o memorie fotografică. Înțelege matematica. Înțelege știința. Ceea ce nu poate înțelege el, sunt oamenii.)

Astă seară am văzut 9 mașini roșii!

Vă mulțumesc pentru clipa frumoasă prin care am trecut împreună cu voi!

Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 26 noiembrie 2016

"Eu spun întotdeauna adevărul. Mama zicea că nu mint fiindcă sunt un om bun. Motivul e că nu pot să spun minciuni. O minciună e atunci când spui că s-a întâmplat ceva care nu s-a întâmplat. Dar numai un singur lucru poate să se întâmple la un moment dat şi într-un anumit loc. Şi sunt nenumărate lucrurile care nu s-au întâmplat în acel moment şi în acel loc." - Christopher John Francis Boone, „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții“ de  Mark Haddon.