marți, 7 martie 2017

Un suflet de femeie



                  Trăiesc ireal
 într-o lume absurd de reală.


    M-am întrebat de atâtea ori ce mi-aş dori cel mai mult să fiu, dar am uitat şi ceea ce sunt... şi totuşi nu mi-aş dori să fiu decât ceea ce sunt... adică om... femeie. Nu vreau să fiu nici floare, căci florile prea efemere sunt, dar nici… altceva. Şi asta pentru că... toate comorile ascunse şi nevăzute ale acestui univers sunt în sufletul meu.

Lacrima din Paradis, ed. PIM, Iași, 2009

***
Un suflet de femeie

Un suflet de femeie – o lume:
iubire,
zâmbet şi lacrimă,
misterul facerii,
liniştea vieţii,
toate într-un suflet de femeie!

Am alergat
şi m-am poticnit într-o oglindă
care-mi răsturnase
privirea,
într-un dor de ducă.
Şi m-am dus
să-mi caut dreptul de a fi frunză,
de a fi pasăre,
de a fi femeie!

Ireal, ed. PIM, Iași, 2013

***
Ea

Ea a devenit peste privire
sprânceană,
lacrimi de piatră
curgând pe sub geană,
ghiară ascunsă
în dorul-femeie,
biserici de lemn,
zăpadă,
scânteie...

Ochii din cuvinte, ed. PIM, Iași, 2014

***
Autoportret

Femeie sunt
din aer şi lumină,
timp mişcător,
închis într-o clepsidră.

Femeie sunt
din linişte şi apă,
un cer fără sprâncene,
un sentiment de frică,
cuvânt fără rostire,
o pasăre de sticlă.

Femeie sunt
din lacrimă şi zâmbet,
pe crucea vremii
un sărut de vânt.

Foc și Apă, ed. PIM, Iași, 2014

***
Eu

- o hieroglifă,
surâs şi lacrimă
în cartea deşertăciunilor,
scrisă
pe chipul mării
oglindit în cer.

Stau singură
şi ţes marama
lui Iisus
din litere şi peşti,
din puncte şi pietre,
din păsări şi fraze.

N-o să ştie nimeni
când voi aţipi
în visul stejarilor...

Castanii orbi
ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2016

***


Voi fi…

Voi veni la izvorul
cu păsări albe,
şi voi bea din ulcică
lumina.

Voi fi
Doamna de Ambră
din Ţara cu maci albaştri,
şi cu peşti vorbitori.

***

În mine…

În mine s-au înghesuit
şi toamne reci
şi frunze moarte.

Sunt o femeie
răsărită
din arderea
buruienilor albastre
din lacrima de nisip
în ochiul mirării
că încă mai există...

Fantezii lirice în nopțile cu maci albaștri
ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2016

***
Gânduri pentru oricine

         Aş dori să-ţi spun că ai păşit într-o lume curată şi frumoasă, într-o lume care nu mai există pentru mine demult. Nu ţi-aş povesti nimic despre neîmplinirea şi fantasmele mele. Însă, te-aş ruga să descoperi spaţii necunoscute. Cu grijă, încet şi sincer.
       Dacă ţi-aş spune „Visează să devii un  prinţ, să trăieşti într-o împărăţie de aur”, nu aş face decât să te scap de realitatea în care suntem prinşi pentru întreaga viaţă. Şi ai trăi într-o lume ireală.
       Dacă aş afirma că „Iubirea este singura care te face să devii frumos şi bun” te-aş minţi şi inima mea ar  suferi mai mult decât acum.
      Ţi-aş recomanda de multe ori „Speră că adevărul e deasupra tuturor”, dar de fapt nu aş face decât să-mi ascund resemnările.
Aş sta seară de seară să-ţi şoptesc poveşti de iubire simple, frumoase pentru ca apoi să ţi le dăruiesc pe toate, pe toate... dar...
Nu aş vrea să fii atins de vreo întâmplare murdară, cinică, pompoasă care te-ar deruta şi nu m-ai înţelege niciodată de ce gândul meu te-a însoţit oriunde.
       Aş vrea să crezi în oameni, în iubire!
       Aş vrea să iubeşti oamenii buni, sinceri, curaţi, frumoşi, înţelepţi!
Ori de câte ori te-aş întâlni ţi-aş spune că iubirea este viaţă, este totul. Te-aş încuraja să lupţi pentru  „o oră de iubire”.
Nu aş vrea să-ţi vorbesc despre durere sau dezamăgire, chiar dacă vei ajunge ca mine. Chiar dacă lacrimile ţi-ar mângâia uneori timpul.
Nu vreau să-ţi fie frică de respingeri şi nereuşite, de răutăţi şi invidii, de vorbe aruncate în vânt. Lasă-le să treacă! Au şi ele rostul lor!
Nu te speria că vei fi rănit. Vei primi mângâiere şi rana se va închide. Şi cu un zâmbet trist ţi-aş spune că iubirea este acolo mereu.
       Ca să mă înţelegi ţi-aş povesti despre o viaţă fără dragoste şi de nopţile goale şi triste ale omului singur. Ţi-aş spune despre multe alte întâlniri între un El şi o Ea, dar ţi-aş ascunde sfârşitul lor. Nu ţi-aş spune că oamenii mor pentru iubire şi te-aş minţi spunându-ţi că cei care se iubesc nu se tem de nimeni şi de nimic, că nu se simt singuri niciodată.
       Te-aş ruga numai să ai grijă de tine.
       Te-aş ruga totuşi să iubeşti.
       Te-aş ruga să mă uiţi, chiar dacă amândoi iubim. Dar iubim altfel!
       Tu crezi! Mie mi-e dor!

Mariana Rogoz Stratulat
Ireal, ed. PIM, Iași, 2013


Foto: arhiva personală

2 comentarii:

  1. INTR-O ZI SPECIALA,PENTRU O MINUNATA DOAMNA,
    LA MULTI ANI DE 8 MARTIE, MULT SUCCES MAI DEPARTE! MINUNATE VERSURI !
    CU PRETUIRE.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, draga mea! Frumusețea să-ți fie cale prin timp și viață! Trăiește fiecare clipă cu bucurie!

      Ștergere

salut