marți, 30 mai 2017

Cum vi se pare acest poem?



Într-un început de amiază încununată cu raze cuminți de soare și cer înalt, senin, vă dăruiesc o poezie din volumul ”Tăcerea fumegândului cuvânt”, apărut la editura PIM, Iași, în 2010.
Cînd mi-am structurat cartea am ținut cont de trecerea noastră prin timp.
Poezia rǎmâne un ciclu închis în structura temporalului – sugestie inclusǎ în însǎşi compoziţia  cǎrţii. Piesele lirice se ordoneazǎ sub numele celor 12 luni ale anului, scrise şi pe copertǎ în formǎ de şarpe -  trimitere la simbolul ophidian al Timpului. Ciclul se deschide şi, totodatǎ, se închide cu aceeaşi lunǎ: aprilie.

Astăzi poezia din secțiunea ”Mai”.

Cum vi se pare acest poem?
Sunt curioasă și nerăbdătoare să vă aflu părerea.

***

Mai

* * *

Aş vrea să fiu lumină cântătoare
în clipa suspendată ce nu moare;
pe vatra vieţii, ca o lumânare,
aş vrea să mă topesc în veşnicie şi cântare;
s-aprind sălbatic dorul într-un nor,
să mă cobor, cuminte, ca lacrimă-n izvor.
Să-mi pun mereu suprema întrebare:
Sunt vis? Sunt dor, sau doar o lumânare?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut