duminică, 22 iunie 2025

Mulțumesc!

 

Mulțumesc oamenilor frumoși, 

pe care-i cunosc personal sau virtual!

 

A sosit vremea să închei un proiect, un proiect foarte drag mie, pentru realizarea căruia am dăruit timp și înțelegere, nu am făcut compromisuri, am păstrat echilibrul și armonia în relațiile mele cu toți colegii de echipă și cu ascultătorii.

Așadar, începând de astăzi, 22 iunie 2025, emisiunile mele

„Mozaic în Alb și Negru”,

„Pe cărări de viață, pe aripi de timp”,

„La o șuetă cu...”,

„Popasuri”

nu vor mai fi difuzate la Radio Enigma România.

Poate, cândva... nu se știe când, nu se știe unde se vor auzi din nou.

 

Vă mulțumesc pentru sprijinul și încrederea pe care mi le-ați oferit pe parcursul anilor 2009-2025. Fiecare mesaj, fiecare interacțiune și fiecare clipă pe care ați dedicat-o ascultându-mi emisiunile au o valoare inestimabilă pentru mine.

În semn de apreciere pentru fidelitatea voastră, sunt încântată să vă ofer întreaga mea prețuire și admirație!

Vă mulțumesc încă o dată pentru suportul vostru constant!

Sunteți minunați și aveți suflete alese.

Cu deosebită recunoștință,

Mariana Stratulat

22 iunie 2025


 

duminică, 15 iunie 2025

vineri, 13 iunie 2025

Emir Kusturica

 

“Poate că dragostea se construieşte în pauzele mistice dintre cuvinte, dintre vise. Sentimentul se dezvoltă în toate acţiunile pe care le săvârşeşte omul, dar niciodată misterul final nu este desluşit şi nici nu e aflat vreodată răspunsul la întrebarea care este cel mai puternic ingredient într-o relaţie de dragoste? Pentru că, atunci când misterele pier şi dragostea se evaporă, oamenii se despart, gândindu-se doar la lucruri evidente şi adesea urâte.”

 

Emir Kusturica, Unde sunt eu în toată povestea asta?


 

joi, 12 iunie 2025

Tăcerea fumegândului cuvânt

* * *      

M-aruncă viaţa peste bord

şi-alerg cu dor spre Polul Nord;

mă culcă moartea sub un dud

şi lacrimi plâng spre Polul Sud.

 

Mă risipesc între doi poli

ca vise, peşte şi ca soli:

ca vise, mă strecor în noapte

s-adorm chemările deşarte;

ca peşte, sunt cuvânt tăcut

ascuns în perlă şi în lut;

ca soli tot bat la porţi străine

şi-adun în palme doar suspine.

 

Şi-apoi mă-nchin la răsărit

să-mi dorm trecutul obosit;

m-aplec cu gândul la apus

să nu mai fiu nici jos, nici sus.

 

Şi-aşa m-amestec în neştire

în văzul sur şi în orbire.

 

 Tăcerea fumegândului cuvânt, Iaşi, 2010