Mozaic de duminică

 

Vă invit să ascultați astă seară,

                                             de la ora    

20:00

Mozaic de duminică

- Nu există nu pot, există nu vreau!

Nu există nu voi reuși,

există ceva neexplicat!

Adevărat sau fals? -

 

I-Real Radio

- unde sunetul devine vis -

 

https://marianastratulat12.wixsite.com/i-real-radio

marianastratulat12.wixsite.com

 

Mozaic în Alb și Negru

 

Vă invit să ascultați astă seară, de la ora

20:00

Mozaic

în Alb și Negru

- O seară senină,

printre oameni, lumină și muzică -

I-Real Radio

- unde sunetul devine vis -

 

https://marianastratulat12.wixsite.com/i-real-radio

marianastratulat12.wixsite.com

 

Mozaic de duminică

 

Vă invit să ascultați astă seară,

                                             de la ora    20:00

Mozaic de duminică

- despre  plimbări, timp și mici ghidușii -

 

I-Real Radio

- unde sunetul devine vis -

 

https://marianastratulat12.wixsite.com/i-real-radio

marianastratulat12.wixsite.com

 

 

Mi-e dor

 

De câteva zile

octombrie îşi plânge gândurile

peste amintirile verii...

Dăruieşte norilor un surâs!

Dăruieşte oamenilor o îmbrăţişare!

Vino sub umbrela mea

să-ţi vorbesc de timp şi nori,

despre fructe şi culori,

despre viaţă,

despre zbor,

despre dorul călător...

Nu-i aşa că soarele ţi-a zâmbit chiar acum?

Fie-ţi viața bucurie!

 

***

 

Mi-e dor

 

Mi-e dor de cântul meu plecat,

plecat în toamnă pe-nserat,

pierdut în adânciri de apă

unde iubirile se-adapă,

pierdut în gropi, căzut pe Frunze,

cules cu frică de pe buze

şi aruncat în grohotiş,

ascuns de moarte pe furiş

să-şi limpezească negrul văl

când supărarea eu mi-o spăl.

 

Mi-e dor de liniştea din timp,

de prăbuşirea-n anotimp,

în anotimpul trist şi ruginit

de ploile ce s-au pornit

din fugărirea unor nori,

din vorbele unor scrisori

şi din privirea mea rănită

de o peniţă otrăvită

cu răutate în destin,

otravă dulce şi venin.

 

Mi-e dor să mă întorc în mine

să-mi priveghez dor şi suspine

să-mi fiu pământ, să-mi fiu şi stele,

să-mi fiu cămaşă de nuiele

să m-ocrotesc cu străşnicie

de piază rea, de duşmănie,

să mă găsesc ceea ce sânt

iubire-n suflet şi în cânt,

iubire-n calda adiere

şi vers în lumea care piere.

 

Mariana Rogoz Stratulat

Tăcerea fumegândului cuvânt, ed. PIM, Iaşi, 2010

________________

Foto: arhiva personală

Kalambaka, Grecia - 7 octombrie 2016

Față în față

 

 

Domnule Viorel Șerban, vă mulțumesc pentru provocare!

Chiuitură

și joc de glezne

de Viorel Șerban alias

Dan Movileanu

 

Lelița,lelițăăă

să ieși pe seară

în uliță

crocantă,ca o alviță,

pe obraz

c-o ucigașă aluniță,

ceva mai sus de guriță,

findcă a sosit momentul

să repar harnașamentul,

vin pe-un cal breaz

din aval și-o să sar peste pîrleaz

de pe prund,

să-ți pup

șoldul tău rotund

și să-ți rup,

cu dinți de lup,

sutienul de podbal,

să rămîi în portiță

c-o fustiță,

cît a Evei frunzuliță

de gutui,

tu să-mi spui

duce-te-ai și nu te du,

psihi-mu!

***

- Ei, maestre, ce ți-a venit
să pui atâta chiuit
într-un vers, și-atât surâs
încât muza, când te-aude,
își ridică poalele... de râs!

***

Răspunsul meu s-a născut din jocul și spiritul ludic al poemului dumneavoastră. Am păstrat ecoul chiuiturii, dar l-am trecut printr-o altă stare a cuvântului, în care jocul se întâlnește cu eleganța și puțin mister.

Restul îl las versurilor să-l spună.

 

Îndemn

 

Bădiță, bădiță,

cu pana-n călimară,

ce-ai pus pe uliță

în seara asta, iară?

 

Un cal breaz,

o alviță,

un șold și-un pârleaz

— ce sprintenă-i viața

când rima-i topaz!

 

Dar, printre chiuituri

și vorbe cu haz,

se-ascund uneori

și taine în iaz.

 

Așa că, bădiță,

mai scrie, mai cântă…

Că muza-i femeie

și nu se înfruntă.

 

Mariana Stratulat

21 octombrie 2026