Printre fulgi de gând şi dor
îmi cern iubirile uşor
şi-adun în palmele întinse
visări de timp, chemări nestinse.
Mirifice flori de gheaţă
se-aştern în basmul nescris al vieţii.
Armonii de lumină
ne îmbrăţişează fluid prezentul fericirii şi al tristeţii.
Primind şi dăruind iubirea ne înălţăm,
uitând iluziile arse de aşteptări lungi,
mult prea lungi, la colţ de stea,
pe drum de nori,
în timp pierdut.
Surâsul din priviri ne cheamă în mirarea vieţii,
apoi în taina răscolitoare a plecării spre veşnicie.
Fiecare fibră zâmbeşte miracole,
alungă păsări - gând,
aşteaptă întoarceri şi regăsiri.
Fiecare fir de nisip
se trece nemângâiat din freamăt în tăcere,
din lacrimă în durere.
Printre fulgi de vis şi gând
regăsesc timpul plângând
lacrimi – umbre nerostite,
flăcări albe, amăgite -
Panciu, 06 decembrie 2010
