Astăzi este Ziua Mondială a Oceanelor! Pentru a
marca această zi cum se cuvine, m-am gândit, dragi cititori şi prieteni
Greenly, să vă relatez o „poveste” mai veche, scrisă acum mai bine de un
an pe blogul Şcolii de limba franceză Azurlingua din Nisa, despre un
muzeu frumos, care „iubeşte” oceanele: Muzeul Oceanografic din Monaco.
Va
trebui să fiu foarte succintă!…Vizita în acest impresionant muzeu, o
adevărată enciclopedie de istorie naturală, a durat câteva ore…Şi este
extrem de dificil să sintetizezi, într-o scurtă prezentare, informaţiile
despre toate „minunile” existente aici ! Am fost extrem de bucuroşi, eu
şi colegii mei de la cursul de franceză, că am avut şansa de a vizita
acest loc extraordinar, o pledoarie pentru cunoaşterea şi protejarea
unei lumi fascinante : lumea nevăzuta a adâncurilor, pe care, în
copilărie şi adolescenţă, am putut doar să ne-o imaginăm cu ochii
minţii, citind romanele lui Jules Verne !!
Întemeiat în 1906 de către Prinţul Albert I de Monaco,
supranumit şi „Prinţul Navigator” (un pasionat de biologie, îndeosebi
de fauna marină, ce a organizat şi a participat în 28 de expediţii
oceanografice în Mediterana şi Atlantic, alături de numeroşi
specialişti), Muzeul Oceanografic este una din principalele atracţii
turistice ale Principatului Monaco. Deschis pentru public în 1910,
muzeul este plasat la 85 de metri deasupra mării, într-o clădire
impunătoare, aşezată pe o stâncă imensă. De altfel, lucrările de
ridicare a edificiului ce adăposteşte muzeul au durat 11 ani şi a fost
nevoie de 100.000 de tone de piatră, aduse din La Turbie (Franţa).
Muzeul
oferă ocazia unică de a vedea o lume fascinantă, cu mii de specii
marine, unele vii, aflate în acvariul imens de la subsolul clădirii (ce
adăposteşte peste 6000 de specii de peşti si alte vieţuitoare marine, în
zeci de bazine mai mari sau mai mici, cel mai mare având 450 m3,
alimentate cu apă direct din Mediterana şi reproducând fidel diverse
biotopuri şi ecosisteme marine…nu ştii ce să priveşti mai
întâi…algele…coralii…căluţii de mare…peştii multicolori de pe care nu-ti
poţi desprinde ochii…rechinii fioroşi…), altele ca fosile sau schelete
(cele mai „atrăgătoare”, îndelung privite de vizitatori, fiind cele de
balene), în sălile amenajate la etajele superioare. Tot aici există
exponate unice…unul dintre primele costume de scafandru din lume…unul
dintre cele mai vechi submarine utilizate…o navă destinată expediţiilor
marine de acum un secol…diverse echipamente şi instrumente folosite în
zecile de expediţii…
Muzeul Oceanografic din Monaco este componentă a Institutului Oceano
grafic,
fundaţie particulară, cu utilitate publică, întemeiata de acelaşi
Albert I de Monaco, din care mai face parte Institutul Oceanografic din
Paris. Prinţul mărturisea ca a dorit să înfiinţeze la Paris un centru de
studii oceanografice, a cărui activitate să fie în strânsa legătura cu
laboratoarele şi colecţiile Muzeului Oceanografic din Monaco, în care se
pot vedea rezultatele unei munci intense, desfăşurată timp de peste 20
de ani, atât de suveranul principatului, cât şi de eminenţii săi
colaboratori, oameni de ştiinţa din întreaga Europa. De altfel, o mare
parte din exponatele muzeului au fost aduse chiar de Prinţul Albert I
însuşi, din expediţiile în care a participat.
În acelaşi timp, muzeul stă la dispoziţia oamenilor de ştiinţa din toată lumea, dispunând de 2000 m2 de laboratoare. Tot aici pot fi văzute echipamentele utilizate în diversele cercetări de către Comandantul Jacques-Yves Cousteau, directorul muzeului din 1957 (numirea sa coincizând cu începutul dezvoltării turismului in Monaco) până în anul 1988.
…Cele
câteva ore petrecute în Muzeul Oceanografic din Monaco au fost de
neuitat pentru mine, ca biolog…Ca simplu om, nu pot decât să afirm că
sufletul meu a fost încântat de atât
de multă frumuseţe, sub diverse forme…
În final vă invit să vizionaţi un clip-pledoarie pentru protecţia oceanelor!
Vă doresc…oceane de bine, linişte şi frumuseţe, dragi prieteni!
sursa: http://greenly.ro
