duminică, 1 decembrie 2013

Cântarea României



„Era odinioară un neam de fraţi născuţi tot dintr-o mumă şi dintr-un tată...
Şi veni acel neam într-o ţară lată şi mănoasă pe căile cerului de se pomeneşte şi astăzi...
Şi fraţii se iubeau între sine şi creşteau în avuţie şi fericire... turme nenumărate ca stelele păşteau în câmpii întinse... vecinii şi hoţii pizmuiau unirea, puterea şi bogăţia lor, dar le era teamă de dânşii, căci bărbăţia lor îi îngrozea... şi astfel aceşti fraţi trăiau fericiţi, şi copiii lor în moştenirea cea mare rămasă de la părinţii lor...”
(Alecu Russo - Cântarea României)
„Şi acest neam se numeşte încă români...”
chiar dacă sunt „seminţii” rătăcite în cele patru zări ale lumii.
Acest neam este izvor de lumină şi frumuseţe!


La mulţi ani, neam de români!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut