Trepte spre linişte...
Un murmur de frunze,
de valuri, de doruri
străbate
până la marginea gândului,
până departe,
în aproapele
unei singure inimi:
a Ta!
Lumina oarbă
ascultă
mişcarea pietrelor;
pipăie
răbdarea ierburilor;
îngână
tăcerea vorbelor...
Sub paşii mei
treptele se înmulţesc
îndreptându-se
spre liniştea
din ultima secundă...
din ultima secundă...
Castanii orbi, ed. Rafet, Râmnicu
Sărat, 2016
***
”Poezia acestui volum respiră, toată,
sub stratul unei terapeutici existențiale, vindecarea sufletului păstrează
tocmai în elanurile ființei substanța vitală.”
Ionel Bota, Fascinația parabolei și alte reverii.
foto: arhiva personală