Totul e în continuă schimbare. Noi şi sentimentele
noastre.
Să facem din orice schimbare o bucurie, să mergem
zâmbind spre clipa următoare.
***
Suspin
Zorii zilei plâng
cu roua fugită din noapte;
amiaza se frânge în crâng
sub sălcii şi şoapte;
amurgul se-ngroapă în zare
scâncind de plăcere – uitare!
Seara se-aşterne pe ochi,
pe buze, pe maci şi pe snopi,
noaptea se-mbracă cu cerul,
cu umbra iubirii – misterul.
Suspinul se-nchide
în floare,
în frunză, în vânt
în cuvânt…
Ireal, ed. PIM, Iași, 2013
foto din arhiva personală
Santorini
