marți, 17 septembrie 2019

Mi-aş creşte aripi...



Mi-am urmat pașii oriunde m-au dus.
Mi-am urmat dorul oriunde m-a chemat.
Mi-am dat seama că doar trăind în armonie cu tot ce e în jurul meu, cu oamenii, cu mine, cu Dumnezeu viața mea e frumoasă, simplă și liniștită.
Sunt ca un fir de iarbă ce iubește lumina, ca o pasăre ce iubește zborul, ca o apă ce iubește curgerea, ca o clipă ce iubește tăcerea.
Sunt picătura ce întregește imensitatea Universului.

***

Mi-aş creşte aripi...

Îmi este dor de tine!
Atât de dor
încât mi-aş creşte aripi
şi aş zbura în viaţa ta
pentru a-ţi săruta paşii
şi aş muri pe buzele tale
rostindu-ţi adieri de umbre...

Lasă-mă să fiu lumina
ce dansează
în liniştea ta!

Castanii orbi, ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2016