Dorul, dorul e cântecul iubirii născut din lacrimă şi zâmbet, din clipele în care sufletul înmugureşte bucuria fericirii și a trăirii, bucuria de a fi aici, acum.
Vă dăruiesc limpezimea cerului însetat de frumuseţe, de dragoste, de zbor...
***
21.
Mă sparg în
ţipătul crispat,
în vocea gravă
de bărbat
ce-n mângâierea
lui perversă
îmi ţine
dragostea în lesă.
Mă sfâşii în
cuprinsul zării,
mă-nchid în
adâncimea mării
să-mi dorm în
peştele tăcut
orice prezent,
orice trecut.
Mă regăsesc în
mine - dor -
cu aripi frânte
de cocor.
Şi-n prăbuşirea
mea senină
îmi cânt iubirea
de ondină.
Lacrima din
Paradis,
ed. PIM, Iași, 2009
foto
din arhiva personală
