SUFLET DE COCOR

Privirile mele te caută, te doresc, buzele mele te sărută, te rostesc.... Ţi-am lăsat în gând, culoarea iubirii, albul plăpând al penelor mele pierdute, risipite de tine pe cărări neştiute.... Te aud, te simt cum chemi, cum strigi cu aroma cântării de vară să mă întorc, să-ţi fiu lumina albastră de seară.

Mă topesc în lacrima unui izvor cu dorul meu, rănit de cocor.

Mariana Rogoz Stratulat

Panciu, 1 noiembrie 2008