joi, 28 octombrie 2010

Confesiune de dor


Eu...
...aş vrea... aş vrea să zbor,
să regăsesc iubiri şi dor,
să fiu zeiţă în Olimp,
să risipesc uitări şi timp.

Aş vrea un cântec să închin
chemărilor din vechi destin,
să primenesc cu iarba crudă
misteru-nchis în paparudă,
să fiu a nimănui şi-a ta
când stelele vor scăpăta,
când nopţile vor învia
şi orele s-or încuia.

Aş vrea, dar oare ce-aş mai vrea?
Nimic!
Îmi e de-ajuns doar viaţa mea!

Mariana Rogoz Stratulat

28 octombrie  2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut