vineri, 31 decembrie 2010

Mă-nchin...


Mă-nchin
la zile şi la nopţi,
mă-nchin
la anul care trece
şi las în urmă
zâmbet şters
de şoapte fade,
fără sens.

Mă-nchin
la umbră şi la vis,
Mă-nchin
 la anul
care vine
şi-l las
să mă cuprindă
c-un surâs
de căutări
nestingherite şi meschine.

Mă-nchin
la dor şi la uitare,
mă-nchin
la viaţa care trece
şi las în vremuri
de-altădată
copilul zgribulit din mine
să-şi joace
cântul  pe cărare.

Mă-nchin
la nimeni şi la zbor,
mă-nchin
la uşi spre viitor
să-mi lase pasul
să mă poarte
spre cercuri albe
sau spre priviri deşarte.

31 decembrie 2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut