Încă un an îşi ia rămas bun de la noi, de la tine, de la mine.
Încă un an devine amintire. Mai mult sau mai puţin plăcută.
Încă un an de care trebuie să ne despărţim.
Mie însă nu-mi plac despărţirile!
Şi de aceea, în acest moment delicat, sensibil,
prefer ca în loc de urări de sfârşit şi de început de an,
să îţi dăruiesc... un cântec.
Un cântec de suflet, un cântec de asfinţit, un cântec de răsărit!
De fapt, un cântec de dragoste,
spus pe şoptite în chiliile dorului,
la marginea anului.
Şi, cu timpul obosit de zile şi de nopţi,
cu dorul rătăcit prin jocuri de culori
m-opresc în calea ta
să îţi încânt uitarea,
m-aştern cărare-zâmbet
pentru paşii tăi,
mă dărui stea de mare
pentru-ntâlniri din ploi.
Şi ca tăcere,
m-oi preface în firul de nisip al vremii
ce-şi primeneşte chipul
în miez de noapte albă
pentru a-ţi desluşi în taină
comorile din ani.
Mă voi roti ca pasăre
în cearcăne-aurii,
vibrând la cântul peştilor din val
şi-n fâlfâit de ierburi sacre şi-amărui
voi adormi în linişte adâncă
şi-n susur temător.
Şi voi rămâne
prăpastie şi grotă
să îţi stârnesc văzduhul
c-un cuvânt,
să îţi surâd
din foşnet şi uitare
cu ochi îndrăgostiţi
de lacrimă şi vânt.
În calea ta, mlădie,
fruntea-mi plec
şi îţi întind tipsia
cu frumuseţea vieţii:
Iubire nesfârşită,
Chemări în dimineţi,
Dorinţe foşnitoare
şi întâmplări târzii.
Să-ţi fie timpul odihnă şi surâs,
Să-ţi fie viaţa un cer de fericiri!
La mulţi, mulţi ani!
Cantec de dragoste la marginea anului - Mariana Stratulat 31 decembrie 2011 mp3
Asculta mai multe audio instrumentala
Mariana Stratulat
Panciu, 31 decembrie 2011
