luni, 14 iulie 2014

Mozaic - ediţia de seară



Vă îmbrăţişez cu gândul senin al zilelor de vară,
vă îmbrăţişez cu sufletul
pentru a vă dărui dragoste!

Aş vrea în clipa mea
frumuseţea imensă a Universului
şi puritatea cuvântului divin!

Tu, ce ai vrea?

Astăzi
(14 iulie 2014, ora 18.00)

vom vorbi despre
ce ne dorim cu adevărat de la viaţă

în emisiunea

MOZAIC
(emisiunea care îţi dăruieşte dragoste)

Mariana Stratulat
te aşteaptă aici

Te aşteptăm şi pe Facebook la adresa:

Foloseşte
ID: radioenigma
pentru dedicaţii şi preferinţe muzicale,
zâmbete, gânduri,
mesaje şi urări.

Aş vrea să zbor
să nu mă mai opresc…




Un comentariu:

  1. Alergăm prin viaţă şi ne zbatem în acest zbucium din care parcă nu mai ieşim, ca într-un final să ne oprim şi să ne întrebăm: ”Ce vreau eu de fapt?”.
    Este o întrebare grea, o întrebare care contează cu adevărat. Și tocmai pentru că are o însemnătate atât de mare (încât tinde să devină teoretică, abstractă), un răspuns care să fie credibil, fundamentat și, mai ales, complet pare aproape imposibil de dat. Să fim sinceri, cu toţii ne dorim sănătate deplină și relații autentice și serioase, inspirație și creativitate, credință și bunăstare, echilibru și hotărâre, împăcare cu sine și cu ceilalți, etcetera, etcetera. Este adevărat că ne grăbim și că toate lucrurile pozitive pe care ni le dorim sunt greu de realizat așa, în fugă. Poate că-i suficient să ne împăcăm cu noi înșine și să încercăm să ne împlinim idealurile, fie ele mai mult sau mai puțin idealuri, atât cât ne permite timpul vieții.

    Dar… nu prea ne iese… aşa că…

    Eu, dacă stau să mă gândesc, cred că-mi doresc doar… DRAGOSTE!

    ************

    1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
    2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
    3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
    4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
    5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
    6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
    7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
    8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
    9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
    10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
    11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
    12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
    13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.


    ÎNTÂIA EPISTOLĂ CĂTRE CORINTENI
    A SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL - CAPITOLUL 13

    https://www.youtube.com/watch?v=u88l70i2c5M

    RăspundețiȘtergere

salut