“Unică
este fiecare prietenie;
ea
se cere apărată, sporită, trăită,
în
ciuda tuturor vicisitudinilor.
Și
atunci ai intrat deja în rai.
Veșnic
îmbrățișând și veșnic îmbrățișat.”
Costion
Nicolesco
**********
Prietenia este o relaţie care se situează undeva între
dragoste, înţelegere, comunicare. Ingredientele unei prietenii sunt: simpatia, disponibilitatea,
reciprocitatea, preocupări comune, valori morale comune, gusturi comune,
sinceritatea, respectul. Dar ingredientul esenţial într-o prietenie
este fidelitatea.
Un prieten trebuie să fie prezent atunci când toţi ceilalţi îţi întorc spatele
după cum bine zice proverbul: “prietenul la nevoie se cunoaşte”. Să fie
disponibil atunci când ai nevoie de el. Să împarţi cu el clipe plăcute, să gaseşti în el un confident
şi o fiinţă tolerantă care să nu te judece, să te iubească şi să te accepte aşa
cum eşti. Această relaţie trebuie neapărat să fie reciprocă. Să dai
întotdeauna cel puţin atât cât primeşti. Să fii prieten cu cineva nu înseamnă
doar să faci un chef cu el sau să fii de acord cu tot ce spune! Eşti prieten cu
cel ce-şi înjumătăţeşte bucata de pâine cu tine când eşti flămând. Indiferenţa, interesul
meschin, minciuna sau tăcerea, sunt noţiuni care nu-şi au locul alături de
prietenie. După mine cele mai frumoase prietenii se clădesc în anii
de liceu şi facultate. Atunci suntem mai disponibili, avem preocupări comune,
suntem mai puţin susceptibili, mai încrezători. Prieteniile astea pot dura
toată viaţa. Eşti prieten cu cineva când după ani şi ani simţi aceeaşi atracţie
şi plăcere pentru o discuţie, pentru o întâlnire… O prietenie adevărată este
cea verificată de timp. Cred că trebuie
sa fii un om fidel, integru, şi generos ca să poţi fi un prieten adevărat.
Câţi
dintre noi avem aceste calităţi?
3 decembrie 2014
