Fântâna

Am coborât în adâncul din fântână

pentru a-mi asculta curgerea prin veşnicie...

Am gustat din apa limpede şi rece a timpului

pentru a trăi în moarte şi a muri în viaţă...

Am devenit fântână de lacrimi

 pentru bucuria cunoaşterii...

Am iubit pentru a dărui

şi am dăruit pentru a iubi.

*********

„Fântâna sufletului tău nu va mai seca

 decât atunci când în faţa ei

va poposi clipa eternităţii

 spre a se adăpa cu apa morţii.”

Sorin Cerin

*********

Fântâna

Mână-n mână

vom porni

prin înserarea

 oarbă

spre

Casa cu Nimicuri...

La poartă ne aşteaptă

Fântâna nemuririi

şi...

mai multe plicuri...   

Ne-om linişti setea

de zbor

cu apă rece

din fântână

şi,

aşezaţi pe-oră

mai tăcută,

ne vom citi

frânturi de viaţă:

cărţile durerii,

pătrate,

cercuri

şi-o cucută...

Ne-om coborî

în timpul

fără mască

lăsând la poartă caii

ca iarba

să ne-o pască...

Mariana Rogoz Stratulat

Paşi în exil, ed. PIM, Iaşi, 2015