Fiecare moment pe care îl trăim ne aparține, este doar al
nostru. Viața este a noastră, este momentul nostru de sublim, de liniște și
lumină. De aceea să ne bucurăm de fiecare clipă primită în dar, de frumusețile
ce ne fac această clipă mai frumoasă.
Să ne trăim viața, noi cu noi, pentru noi.
***
Chiar acum...
...încerc să-mi strâng aripile,
să le adun pană cu pană.
Îmi dau seama că
nu mai trăiesc demult,
că m-ai băut
în fiecare noapte,
în fiecare colivie
pe care o ferecai cu frânturi
de viață
și cuvinte goale.
Încerc să-mi deschid ochii,
să trezesc lumina
prin care trec povești,
și ani,
și niște ape răbdătoare.
Nici oamenii, nici îngerii,
nici curtea în care
a înflorit magnolia
nu mai sunt ca altădată.
Amintirile se rostogolesc peste
liniștea
de dincolo de iarba amorțită.
Mai pot doar să mă visez
în rochia albastră
ce mi-ai dăruit-o
înainte ca lumea să se fi născut.
Nu-i așa că trenul nostru
are o întârziere
de câteva veșnicii?
Mansarda Timpului, ed. TipoMoldova, Iași, 2018
