Îmi plăcea să scriu despre Radio Enigma România pentru că îmi dădea o stare specială de fericire.
Aveam impresia că fericirea aceasta nu se va termina niciodată.
Aveam impresia că fericirea aceasta nu se va termina niciodată.
Şi nu de puţine ori îmi spuneam: că sunt epicuriană şi hedonistă şi consideram că fericirea mea se află în plăcerea de a realiza emisiuni, de a le dărui ascultătorilor ceva din taina sufletului meu.
Credeam că starea de bine, bucuria, satisfacţia şi voluptatea sunt dăruite de oamenii de lângă mine, alături de care eram zi de zi.
Că de fiecare dată când inima mea îşi lua avânt, când bucuria mea de a trăi exploda, când mă simţeam plină de însufleţire, aveam sentimentul că sunt fericită graţie vouă, graţie faptului că suntem împreună!
Îmi plăcea să trăiesc prin Radio Enigma România, prin colegii mei de echipă, prin ascultători!
Credeam că starea de bine, bucuria, satisfacţia şi voluptatea sunt dăruite de oamenii de lângă mine, alături de care eram zi de zi.
Că de fiecare dată când inima mea îşi lua avânt, când bucuria mea de a trăi exploda, când mă simţeam plină de însufleţire, aveam sentimentul că sunt fericită graţie vouă, graţie faptului că suntem împreună!
Îmi plăcea să trăiesc prin Radio Enigma România, prin colegii mei de echipă, prin ascultători!
Îmi plăcea!
