duminică, 4 decembrie 2011

Seară de suflet


Într-o atmosferă caldă de sfârşit de vară rătăcit într-un sfârşit de toamnă târzie, m-am lăsat prinsă în farmecul misterios al teatrului. Aseară, întâmpinată majestuos de două doamne, Thalia şi Melpomene, pot spune că am fost fericită. Am trăit momente de extaz oferite cu mare artă de doi distinşi actori: Marius Bodochi şi Dan Tudor; dar şi momente de durere izvorâte din mesajul textului dramatic: “Taxi Blues” - o foarte interesantă coproducţie Magnus Cultural Association Hamburg – Compania „Maşina de vise” Bucureşti – Teatrul „George Ciprian” Buzau.
Într-o sală plină, cum rar mi-a fost dat să văd în ultimul timp la spetacolele de teatru, s-a jucat viaţa, doi oameni şi-au jucat posibile roluri ale vieţii.
Piesa care stă la baza acestui excelent spectacol a fost scrisă pentru Ştefan Iordache (care n-a mai apucat să o citească!), a obţinut, anul trecut (cu titlul „Karstadt Blues”), locul III la Concursul „Dramaturgie în doi” de la Teatrul Tudor Vianu Giurgiu şi aparţine unui autor român din Germania: Ana Maria Bamberger. Nume prezent pe afişele bucureştene („Portretul Doamnei T.”, cu Olga Tudorache, „Peşte cu mazăre”), piteştene („Duminică la ora trei”, „Belvedere”), dar si pe ale celor din Berlin, Hamburg sau Praga.
… Acum, sub bagheta regizorală a inventivului Dan Tudor, „Karstadt Blues” a căpătat un nume mult mai atractiv de afiş „Taxi Blues”, şi a devenit mai teatral, ideile mişcandu-se şi sentimental, dimensiune la care a contribuit magna cum laudae remarcabilul actor Marius Bodochi, secondat deloc surprinzător (pentru mulţi!) de directorul de scenş-actor. Drama piesei o reprezintă imposibilitatea exilului pentru un mare actor. Şerban Ion Vasilescu, actor de top în România, ajunge, undeva, în Germania, la fiica sa, Mihaela. Nu se simte bine, căci nepoţii săi nu vorbesc româneşte, ci nemţeşte, şi, mai ales, pentru că-i lipseste scena miracolelor, aroma ei inconfundabilă data de zei. În Ajun de Crăciun, în stradă, lângă un supermarket, într-o staţie unde lumea aşteaptă taxiuri şi autobuze, marele actor se întâlneşte cu Ion Iosif, alt emigrant român, un muncitor care, chipurile, vrea să plece acasă, de Sărbători, cu autocarul. Deşi de ranguri diferite, cei doi intră-n vorbă, se împrietenesc sub apăsarea exilului, mănâncă un sandviş, fumează, beau, cântă, aşteptând un taxi pentru viitor. La un moment dat, Nelu îi spune Maestrului că un cunoscut de-al lui şi-a rupt piciorul şi, deşi are bilet de autobuz, nu mai poate pleca în România. Aşa că îi face biletul cadou Actorului, care va descoperi pe mobil biletul uitat de zilier că totul a fost „regizat” de teatrul din România, care voia şi el ca reputatul actor Şerban Ion Vasilescu să joace Regele Lear.
Rolul acela, ca o furtună de transfigurare şi forţă actoricească, prin care Marius Bodochi a deschis seara de graţie „Taxi Blues”.
Seară de suflet, cu tensiuni grave şi cascade de râs (debordant comicul natural al actorului Dan Tudor), dar şi de cuget fin, contrastele devenind superba simbioză artistică. E marele merit al celor doi minunaţi creatori de teatru, Marius Bodochi şi Dan Tudor, într-un spectacol de actori-regizori şi regizori-actori, în „Taxi”-ul lor de lux.

Şi, păstrând în auz ovaţiile îndelungate dăruite actorilor de către spectatori, am revenit,  fericită, în timpul meu, în gândurile şi preocupările mele de vis.

Mariana Stratulat

***Evenimentul cultural a fost organizat de reprezentanţii Primăriei Panciu, în colaborare cu reprezentanţii Casei de Cultură din Panciu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut