"Nu lăsa să îţi fie furată
duminica. Dacă sufletul tău nu are duminici, el devine orfan." -
Albert Schweitzer
Iubesc duminica! Întotdeauna am
iubit-o!
E ziua în care mă citesc şi-mi adaug
noi pagini în care scriu despre răsăritul privirilor mele, despre plimările
paşilor mei prin lumina celor pe care îi întâlnesc, despre vorbele pestriţe
care colorează buzele celor care zâmbesc sau suspină, despre sunetele vesele
sau triste ale florilor, frunzelor, norilor, fluturilor şi
căprioarelor, ale unui copil speriat de întunericul unui gând rătăcit în
preajama sa, ale unei mâini obosite de atâta plâns, ale unei zile pierdute fără
noimă, ale oamenilor care şi-au uitat viaţa atârnată de cer.
Iubesc duminica! Pentru că mă
piaptănă cu rugăciuni şi mă hrăneşte cu închinare! Pentru că îmi dă sfinţenia
dorului divin!
Iubesc duminica pentru că mă găsesc
în ea lumină de început a cuvântului!
Mariana Rogoz Stratulat,
Panciu, 8 iulie 2012
Text
publicat în Revista Singur
