duminică, 21 decembrie 2014

SOLSTIŢIUL DE IARNA, cea mai lungă NOAPTE a anului



SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Solstiţiul de iarnă are loc luni, 22 decembrie, la ora 01:03, fiind cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului. În emisfera nordică, această zi este considerată prima zi de iarnă astronomică.

 Solstiţiul de iarnă 2014, 22 decembrie
Foto: ziuaveche.ro

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al SOLSTIŢIULUI DE IARNĂ. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, care reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic.


SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit "ecliptică", a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "Tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
Vor avea loc următoarele SOLSTIŢII DE IARNĂ:
  • 2015    22 decembrie         6:48
  • 2016    21 decembrie       21:44
  • 2017    21 decembrie       18:28
  • 2018    22 decembrie       00:23
  • 2019    22 decembrie       06:19
  • 2020    21 decembrie       12:02

Obiceiuri legate de solstiţiul de iarnă
SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Craciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Turca sau Boriţa care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorâtă simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie ).
SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Românii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsita în Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
SOLSTIŢIUL DE IARNA 2014. Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele doua Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele doua solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximatie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

**********

"Pe 21 decembrie are loc solstițiul de iarnă. Acest eveniment este plasat sub influența lui Gabriel, arhanghel al lui Iesod, sefirotul Lunii. Gabriel înseamnă „Dumnezeu este forța mea.” După câteva zile, pe 25 decembrie, sărbătorim Crăciunul, nașterea lui Hristos.
Arhanghelul Gabriel coordonează forțele ce au proprietatea de a condensa materia, de aceea el supraveghează în mod simbolic nașterea copiilor. Ce este o naștere? Trecerea de la invizibil la vizibil, de la imaterial la material. Principiu feminin prin excelență, Luna are de jucat un rol esențial în toate formele de încarnare, atât cele din planul fizic, cât și cele din planul spiritual.
În timpul iernii, când nopțile sunt mai lungi și viața naturii este încetinită, condițiile sunt mult mai puțin favorabile manifestărilor exterioare și mai favorabile vieții interioare: omul este îndemnat în mod firesc să pătrundă în sine și să pregătească nașterea copilului de lumină pe care anumite tradiții îl simbolizează printr-o perlă. Perla, care vine din mare, este asemenea ei, în legătură cu luna. Pe Arborele Sefirotic, scoica perliferă este Iesod, regiunea care, în corpul cosmic, reprezintă organele genitale. Acolo trebuie să se formeze perla. Această perlă reprezintă chintesența cea mai pură a iubirii. Scoica perliferă este principiul feminin ce aduce pe lume o perlă, copilul divin."

Omraam Mikhaël Aïvanhov