miercuri, 17 mai 2017

Să fim, să trăim...



Să fim, să trăim...

liniştea gândului alină dorul de zbor…
şoaptele timpului se-aştern peste mine...

Ce poate fi mai frumos decât să trăiești clipa în armonie și pace, să dăruiești și să primești iubire, să curgi fericire prin liniștea timpului!
Admir oamenii ce prețuiesc adevărul, care sunt în stare să se rupă de ideile preconcepute și să aprecieze lucrurile după natura lor. Îmi plac oamenii ce se integrează în frumusețea infinită a universului, atenți la gânduri și la vorbe, la gesturi și la fapte, cărora nu le e frică să fie sinceri și reali. Nu iubesc sclavia, nici domnia. Acceptă și binele și răul cu naturalețe și simplitate divină. Oameni cu un desăvârșit echilibru de demnitate și forță, ce nu se lasă învăluiți de  entuziasm, ce nu se lasă copleșiți de deznădejdea unor întâmplări neplăcute.
Ei înțeleg că trecerea e bucuria cunoașterii!

Să ne păstrăm  chipul senin, să ducem o viață cumpătată, să facem gesturi frumoase și nobile în fiecare zi, cu gândul, cu fapta.
Să fim oameni înțelepți!
Cu dor de oameni și viață, te îmbrățișez!

Panciu, 17 mai 2017

***
Ne naştem – murim

Ne naştem
într-o anume zi!

Izgoniţi
din gândul tatălui ceresc
ne adăpostim
mai întâi
în pântecele mamei.
Apoi sărim,
strigând după ajutor,
în cămaşa de cânepă
a vieţii.
Ne spălăm
de toate orele
cu lacrimile cerului
păşind semeţi
prin galaxii şi nebuloase.
Destrămăm
pânza tăcutelor iubiri
pierzându-ne timpul
fără rost,
mâncându-ne
unii pe alţii...

Murim
într-o altă zi
luând cu noi
toate durerile lumii!

Aproape Unul, ed. PIM, Iași, 2015


foto: arhiva personală
Albumul: Flori din Grădina mea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

salut